Îți poți prepara oțetul acasă. Mulți oameni cred că oțetul de casă are un gust mai bun decât cel din magazin, plus că puteți personaliza aroma cu ierburi și condimente, în funcție de gust sau imaginație.
Ce este Oțetul?
Oțetul este un produs al fermentării alcoolului de către bacterii pentru a produce acid acetic. Acidul acetic este cel care dă aroma sa picantă și ingredientul care face oțetul util pentru uzul casnic. Deși puteți folosi orice alcool pentru fermentare, este indicat să utilizați etanol pentru a face oțetul pe care îl puteți bea și să îl utilizați în rețete. Etanolul poate proveni din orice sursă, cum ar fi cidru de mere, vin, orez, zahăr fermentată, bere, miere și apă, whisky și suc de legume.
Drojdie de oţet
Oțetul poate fi produs din suc de fructe sau suc fermentat sau adăugând rapid o cultură de bacterii specială în lichidul alcoolic. Această cultură este o substanță zveltă , inofensivă, formată în mare parte din bacterii și acid acetic ( Mycoderma aceti ) și celuloză.
Puteți achiziționa oțet (de exemplu, oțet de cidru nefiltrat) care conține această cultură, dacă doriți să faceți oțet de casă foarte rapid. În caz contrar, este ușor să faceți oțet mai încet fără această cultura. Orice oțet pe care îl faceți va conține respectiva cultură și poate fi utilizat ulterior pentru prepararea rapidă a oțetului.
Cum se prepară oțetul acasă? Metoda lentă
Dacă începeți de la zero și nu utilizați nici o cultură pentru a grăbi fermentația alcoolului în oțet, cel mai bine este să începeți cu un ingredient care conține un nivel scăzut de alcool (nu mai mult de 5-10%) și fără adaos de zahăr. Cidrul de mere, vinul, sucul de fructe fermentat sau berea constituie un material de pornire perfect. În ceea ce privește cidrul, puteți începe cu cidru de mere proaspăt sau cidru tare. Cidrul proaspăt durează câteva săptămâni pentru a se transforma în oțet, deoarece se fermentează mai întâi în cidru tare înainte de a deveni oțet.
Iată care sunt pașii pentru cea mai eficientă preparare a oțetului acasă:
- Turnați lichidul de pornire într-un borcan sau sticlă de sticlă. Dacă utilizați sticlă, încercați să selectați o sticlă întunecată. Fermentarea are loc în întuneric, așa că fie aveți nevoie de un recipient întunecat, fie trebuie să păstrați lichidul într-un loc întunecat.
- Avantajul unei sticle clare este că puteți vedea ce se întâmplă atunci când verificați oțetul, dar trebuie să îl mențineți întunecat restul timpului.
- Procesul de fermentare necesită aer, dar nu doriți ca insectele și praful să intre în preparatul dvs. Acoperiți gura sticlei cu câteva straturi de tifon și fixați-le cu o gumă de cauciuc.
- Așezați recipientul într-un loc întunecos și cald. Este nevoie de o temperatură de 15-27 ° C. Fermentarea apare mai rapid la o temperatură mai ridicată. Durata de timp necesară transformarea alcoolului în acid acetic și totul depinde de temperatură, compoziția materia primă și de bacteriile cu acid acetic. Procesul durează de la 3 săptămâni la 6 luni. Inițial, bacteriile vor înnoi lichidul, formând în cele din urmă un strat gelatinos pe partea de sus a materiei prime – adică cultura de oțet.
- Bacteriile au nevoie de aer pentru a rămâne active, așa că este mai bine să evitați deranjarea sau agitarea amestecului. După 3-4 săptămâni, testați o cantitate mică de lichid pentru a vedea dacă s-a transformat în oțet. În primul rând, mirosiți sticla acoperită. Dacă oțetul este gata, ar trebui să miroasă puternic a oțet. Dacă sticla trece acest test inițial, desfaceți tifonul, extrageți puțin lichid și gustați-l. Dacă oțetul trece testul gustului, este gata să fie filtrat și îmbuteliat. Dacă nu vă place gustul, înlocuiți tifonul și lăsați soluția să stea mai mult timp. Îl puteți verifica săptămânal sau lunar dacă este gata.
Continuarea pe efemeride.ro