Congresul Mondial al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor a adoptat noua Cartă Globală de Etică şi măsuri pentru protecţia jurnalismului

 Al 30-lea Congres al celei mai mari organizaţii a jurnaliştilor din lume, Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor, ce a avut loc în perioada 11-14 iunie 2019 la Tunis, Tunisia, a stabilit strategia pentru apărarea drepturilor jurnaliştilor şi a libertăţii de exprimare în cele peste 140 de ţări unde IFJ are membri afiliaţi.

Este prima dată când congresul a avut loc pe continentul african. Un eveniment pre-congres a dezbătut trei aspecte-cheie: viitorul jurnalismului în era digitală (Raport IFJ: jurnaliștii din era digitală); bune practici sindicale din întreaga lume; și situația jurnalismului din Orientul Mijlociu după revoluțiile arabe.

La deschiderea lucrărilor a participat şi preşedintele Tunisiei, Bezi Cayeib Siribi, care a apreciat că ţara sa se află pe calea democraţiei în respectarea libertăţii presei, conştientizând rolul important al mass-mediei în tranziţia şi dezvoltarea democratică în toate aspectele sale. ”Nu este acceptabil ca un jurnalist să fie închis pentru opiniile exprimate în cărţi, ziare sau alte mijloace media.” – a declarat acesta. Preşedintele a promis că va “purifica” sistemul juridic al ţării sale prin eliminarea prevederilor care pun în pericol libertatea de exprimare a jurnaliştilor.

După deschiderea oficială a lucrărilor, cei peste 270 de delegaţi prezenţi au participat la un marş pe străzile din Tunis în memoria jurnaliştilor ucişi la datorie.

Delegații au discutat și adoptat o nouă Cartă Globală de Etică a Jurnaliștilor IFJ, cunoscută și sub numele de Declarația de la Bordeaux, adoptată pentru prima oară în anul 1954 de către Congresul Mondial al IFJ şi modificată ultima dată în anul 1986. Cele mai recente amendamente iau în considerare media actuală, provocările și încurajarea jurnaliștilor să respecte cele mai înalte standarde etice într-un moment în care dezbaterile asupra dezinformării sunt înfricoșătoare. (amănunte aici)

De asemenea, s-a dezbătut și aprobat programul de lucru IFJ 2019-2022. Această foaie de parcurs încearcă să consolideze poziția IFJ ca glas mondial pentru jurnaliști și jurnalism și să sprijine uniunile membre ale acesteia din întreaga lume în misiunea lor de a construi o solidaritate globală: “Sindicatele trebuie să fie în fruntea luptelor pentru a aborda munca precară și abuzurile asupra drepturilor muncii, lupta împotriva impunității pentru crime împotriva jurnaliștilor, integrarea egalității de şanse în mass-media și consolidarea organizațiilor regionale ale jurnaliștilor.”

Au fost adoptate peste 60 de moţiuni privind siguranţa jurnaliștilor, măsuri de combatere a dezinformării, condamnarea atacurilor împotriva jurnaliștilor și libertatea presei în numeroase ţări și în apărarea negocierilor colective pentru liber profesioniști și pentru drepturile de autor ale jurnaliștilor.

Delegații la Congresul Mondial al Federației Internaționale a Jurnaliștilor (IFJ) au susținut propunerea de promovare a campaniei IFJ pentru Convenția ONU privind protecția jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-media.

Campania a fost lansată ca răspuns la creşterea dramatică a crimelor asupra jurnaliștilor și profesioniștilor din domeniul mass-media din întreaga lume, unde 95 de jurnalişti au fost uciși în anul 2018.

Convenția urmărește să pună capăt acestei situații prin introducerea unor norme obligatorii care să garanteze protecția lucrătorilor din domeniul mass-media în special prin abordarea lacunelor din dreptul umanitar (de exemplu, cu privire la riscul neclasificării actului de raportare ca act de război) și luarea în considerare a intensificării riscurilor asociate profesiei jurnalistice.

Propunerea adoptată a mandatat Comitetul administrativ IFJ să încerce să „păstreze principiile fundamentale minime” în timpul negocierii Convenției „cum ar fi obligația de a proteja jurnaliștii împotriva atacurilor asupra vieții lor, campaniile de arest arbitrar, violență și intimidare, obligația de a proteja împotriva disparițiilor forțate precum și obligațiile de a efectua investigații eficiente cu privire la presupusele interferențe și de ai aduce pe făptași în fața justiției. În contextul conflictelor armate, obligația de a trata lucrătorii din domeniul mass-media ca și civilii și de a desfășura operațiuni militare cu diligența necesară.”

Pentru un mandat de 3 ani, delegaţii l-au ales în funcţia de preşedinte pe marocanul Younes Mjahed, un jurnalist cu o experienţă de peste 30 de ani, vicepreşedinte al IFJ în perioada 2013-2019, preşedinte al Consiliului Presei din Maroc şi secretar general al Sindicatului Naţional al Jurnaliştilor din Maroc. „Voi lucra pentru consolidarea sindicatelor şi acţiunilor sindicatelor şi vom continua ceea ce am iniţiat în urmă cu 6 ani: să încurajăm propriile noastre structuri şi grupurile noastre regionale să fie mai active în consolidarea democraţiei” – a declarat noul preşedinte IFJ.

În funcţia de vicepreşedinţi au fost aleşi Zuliana Lainez, din Peru, Timur Shafir, Rusia şi Sabina Inderjit, India. Trezorier a fost reales Jim Boumelha, preşedintele Uniunii Jurnaliştilor din Marea Britanie şi Irlanda. De asemenea, au fost aleşi cei 16 membri ai Comitetului Executiv IFJ. Secretarul general al IFJ va fi desemnat în prima şedinţă a noului Comitet Executiv.

La acest important eveniment România a fost reprezentată de preşedintele Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind, Leonard Pădureţ, şi de preşedintele executiv Cristinel Godinac. În cadrul discuţiilor, aceştia au prezentat problemele cu care se confruntă lucrătorii din mass-media, cum ar fi o legislaţie a muncii profund nefavorabilă atât salariaţilor, cât şi lucrătorilor independenţi, abuzurile unor angajatori împotriva salariaţilor, asaltul clasei politice asupra instituţiilor publice de media, nerespectarea principiilor dialogului social şi altele.

La capitolul Bune practici, delegaţii români au prezentat proiectele aflate în derulare, printre care Proiectul Live Skills pentru formarea profesională al lucrătorilor din sectorul Cultură şi Mass-Media finanţat de Comisia Europeană şi realizat în parteneriat cu British Council, precum şi Proiectul ReStart pentru un jurnalism de calitate realizat de MediaSind în parteneriat cu Agenţia Naţională de Presă AGERPRES şi principalele universităţi din ţară.

Fondată în anul 1926, Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor este cea mai mare organizaţie a jurnaliştilor, reprezentând peste 600 000 de profesionişti media din 187 de organizaţii din peste 140 de ţări.

        

 

Despre autor

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.