România a atras fonduri europene de 4,4 miliarde de euro PNDR, peste 50% din programul aferent perioadei 2014-2020

România a atras fonduri europene de 4,4 miliarde de euro prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Asta înseamnă peste 50% din programul aferent perioadei 2014-2020.

Acești bani se adaugă celor peste 5,5 miliarde de euro de la UE într-un an și jumătate, bani care sunt deja în agricultură.

Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, arată că, referitor la sistemul de agricultură ecologică, conform datelor oficiale țara noastră ocupă locul 10 în Europa, iar suprafața este în continuă creștere, potrivit financialintelligence.ro

În ceea ce privește ponderea culturilor certificate ecologic, prima poziție este ocupată de cereale pentru boabe și pajiști permanente, adaugă acesta.

“Măsurile luate prin implementarea PNDR, cu ajutorul fondurilor europene și naționale, au dus la creșterea randamentului pe hectar la culturile de câmp, spre exemplu la grâu, ajungându-se în 2018 la o producție medie de 4803 kg/ha și o producție totală de 10,130 milioane tone, la floarea soarelui s-a obținut o producție medie de 2805 kg/ha și o producție totală de 3,080 milioane tone, în timp ce la porumb s-a obținut o producție medie de 7740 kg/ha, în total 18,353 milioane tone. În opinia mea, aceste producții nu ar fi fost posibile înainte de integrarea țării în UE”, afirmă Stănescu.

Întrebat cum consideră că a evoluat România în ceea ce priveşte dezvoltarea agriculturii, comparativ cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est/alte ţări din UE, președintele Comisiei pentru Agricultură spune că România, spre deosebire de celelalte state membre est europene, s-a confruntat cu probleme legate de mărimea suprafețelor agricole, precum fărâmițarea terenurilor în urma aplicării legilor fondului funciar.

“La acest moment, există 1,5 milioane exploatații agricole între 0-5  ha, în timp ce  doar 13.075 exploatații au o suprafață peste 100 ha, fiind moderne și depășesc multe țări din estul sau vestul Europei din punct de vedere al nivelului tehnologic și al producțiilor obținute”, specifică el.

De asemenea, efectivele de animale crescute în sistem ecologic au urmat în România un trend crescător ca și producție vegetală, acest lucru s-a datorat și se datorează măsurilor de sprijin venite de la UE și din partea statului.

România nu are încă o piață internă dezvoltată în ceea ce privește produsele ecologice, dar peste 90% din producție este exportată în Germania, Elveția, Olanda și Italia, preponderent brânzeturi originare din Suceava.

Alexandru Stănescu a vorbit și despre Politica Agricolă Comună după 2020. El este de părere că C.E. va propune un buget total ambițios și că PAC va primi aproape o treime din bugetul total al UE, care va fi împărțit între cei doi piloni tradiționali ai PAC: sprijinul alocat pentru fermieri /măsuri de piață și dezvoltare rurală.

“Sper ca reforma PAC să păstreze elementele pozitive pe care România le apreciază, precum: renunțarea la ideea plafonării obligatorii; continuarea convergenței plăților directe care să reducă diferențele dintre subvențiile directe ale statelor membre din Est față de cele din Vestul UE; menținerea structurii pe cei doi piloni ai PAC cu posibilitatea transferării de fond între cei doi piloni; menținerea modalității de acordare a plăților prin intermediul plăților unice pe hectar (SAPS); continuarea aplicării schemelor de plată pentru tineri (fermieri, femele mici și sprjin cuplat); promovarea instrumentelor financiare în cadrul dezvotării rurale; alocarea din fondurile programului de cercetare-inovare în domeniul agriculturii și bioeconomiei”, declară el.

b1.ro

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.