default-logo

Aspirații reformatoare sub „umbrela” bacalaureatului

Pledez în continuare pentru dezvoltarea în țara noastră a unui învățământ modern, diferențiat, cu accent deosebit pe dezvoltarea aptitudinilor native și creative ale elevilor. Este incredibil ce condiții radicale, rigide și desuete au impus unii “ luminați ” ai învățământului românesc în ceea ce privește examenul de bacalaureat. Acestea au fost difuzate “ca niște săgeți de avertisment” în spațiul public prin toate mijloacele posibile. Ce-i drept măsurile sunt corecte, dacă ne raportăm la sistemul actual de examinare aferent bacalaureatului. Absolvenții, mai mult sau mai puțin speriați, parcă urmează să susțină un examen de bacalaureat pentru a obține statutul de “robot” al sistemului de învățământ  “democratic”. Din nefericire, acesta este depășit de noile cerințe ale economiei de piață, în care este nevoie de o gândire analitică, de inițiativă, imaginație și viziune în vederea luării unor decizii riguroase, uneori urgente, pentru a putea supraviețui în lumea concurenței. Elevii ar trebui să fie educați și instruiți după metode moderne, desprinse din realitățile economiei de piață,  pentru ca ei să cunoască posibilitățile  aplicării deprinderilor și abilităților necesare prin intermediul informațiilor teoretice  în vederea dezvoltării unor strategii și proiecte benefice pentru ei și pentru mediul social. Nimeni nu are nevoie de “papagali”, în secolul XXI, care să memoreze formule matematice sau comentarii literare, pe care să le redea sau să le pună în practică  “mecanic” în timpul unui examen.

            În anul 1974, un distins profesor careian, Gabriel Rațiu, a avut curajul să spună că orice extemporal sau test “ar trebui rezolvat de elevi cu cărțile și caietele pe masă!”. La prima vedere, conservatorii din învățământul românesc, din zilele noastre, poate ar afirma că această idee este “prostească”. Dimpotrivă ! Profesorul careian a dorit să spună că elevii ar trebui să posede această deprindere, dezvoltată cu ajutorul profesorilor, de a înțelege modul practic în care se pot rezolva exercițiile sau anumite teste cu ajutorul informațiilor teoretice. La clasă, unii elevi sunt de nota patru, iar la orele în particular sunt de nota 10 ? Alții fără bani aleg calea abandonului școlar !? Dascălul nostru de la Carei n-a greșit deloc, mai cu seamă că distinsul pedagog elvețian Pestalozzi susține aproximativ aceeași idee: “ Între a ști și a face este o deosebire ca de la cer la pământ. Cel care își face treaba numai cu a ști, acela trebuie să fie atent ca nu cumva să uite a face”.

            Am avut bucuria imensă de a sta de vorbă, la începutul acestui an, cu un inspector școlar sătmărean, căruia n-am să-i dezvălui numele, care mi-a vorbit (incredibil în zilele noastre !- n.a.) de un sistem de învățământ modern diferențiat. A fost o tentativă, în urmă cu câțiva ani, de a schimba actualul sistem de învățământ greoi și costisitor, împreună cu un fost ministru al învățământului românesc. Noul sistem de învățământ s-ar fi bazat pe elaborarea unor manuale școlare, cu un conținut teoretic ancorat în practică, adecvate pentru fiecare liceu de profil. În esență, prin intermediul acestui nou sistem de învățământ, pe atunci aflat în stadiul de proiect, România ar fi putut beneficia de o educație școlară modernă interactivă bazată pe dezvoltare prin “cultivarea” capacităților intelectuale native ale elevilor. De altfel, în unele țări civilizate se pune mare accent pe această idee, iar absolvenții ajung la performanțe eficiente încă din timpul școlii și după absolvirea studiilor liceale sau universitare. În acest fel, fiecare elev își va afla locul în societate, “nișa lui”, în funcție de înclinațiile și calitățile sale native. Din nefericire, acest proiect a fost aruncat la “coșul de gunoi” al ignoranței pentru că “ministrul cu idei educative noi” a fost schimbat pe criterii politice. Nu s-a mai sinchisit noul ministru să studieze acest proiect inteligent, care ar fi demarat o reformă reală practică în sistemul de învățământ românesc, benefică pentru absolvenții de liceu și, implicit, pentru viitorii studenți.      Cred că se potrivesc foarte bine și cuvintele prozatorului și filozofului spaniol, Miguel de Unamuno, în ceea ce privește actualul sistem de învățământ, “de masă”,  și rigiditatea examinării absolvenților de liceu:” Mai presus decât cei care tac sunt cei care vorbesc. Mai presus decât cei care vorbesc sunt cei care scriu. Mai presus decât cei care scriu sunt cei care citesc. Mai presus decât cei care citesc sunt cei care rețin. Mai presus decât cei care rețin sunt cei care înțeleg!”. Poate vor înțelege și acești “inchizitori” ai învățământului românesc că este nevoie de un nou sistem de învățământ românesc dinamic, demn de mileniul III, în care să fie examinată și notată gândirea practică a absolventului de liceu.

Dumitru Țimerman / UZPR

Satu Mare, 1 iulie 2019

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.