În anul 2017, trei experți canadieni lansau un film despre IQ și declinul acestuia. Filmul se bazează pe un amplu studiu efectuat pe indivizi din diverse colţuri ale lumii. Scăderea atenţiei, hiperactivitatea, autismul sunt generate de perturbări endocrine, substanţe chimice prezente în mediul în care trăim, sunt concluziile specialiştilor.
Studiul a început în anul 1990 și a durat până în anul 2017. Concluziile sunt devastatoare. Se înregistrează un declin al facultăţilor intelectuale. Acest fenomen se înregistrează în ţări dezvoltate precum Norvegia, Danemarca, Olanda, Franța, Germania. Paradoxal, acest declin nu se înregistrează în ţări mai puțin dezvoltate.
Cu toate că trăim într-o lume super-civilizata, oamenii sunt mai puțin inteligenţi, mai instabili emoțional decât acum câțiva zeci de ani. Unii cercetători pun acest declin pe seama producerii unor mutaţii genetice generative.
Gerald Crabtree, cercetător la Universitatea Stanford declara că un cetăţean din Atena care a trăit în anul 1000 i.Hr., ar avea o memorie sclipitoare, un orizont mai mare de idei, o claritate mai mare în a descifra esenţa lucrurilor, fata de o persoană care trăiește în secolul al XXI-lea.
Specialiştii au realizat un top al factorilor care au condus la declinul facultăţilor intelectuale. Pe primul loc se afla fluorul, o substanţă adăugată abundent în apă. S-a descoperit că există o legătura între cantitatea de fluor din organism și nivelul IQ-ului.
Pe locul al doilea se afla pesticidele utilizate în industria alimentară. Acestea generează anomalii semnificative la nivelul creierului. Un alt studiu a relevat faptul că alimentele procesate au un impact dezastruos asupra copiilor.
În Norvegia, au fost aplicate mai multe teste pe bărbați, începând cu anul 1970 și până în anul 2009. În secolul al XX-lea, coeficientul de inteligenţă a crescut cu trei puncte pe deceniu. În secolul al XXI-lea, trendul este descrescător, șapte puncte pe generație.
IQ-ul reprezintă măsura inteligenţei umane. Majoritatea dintre noi avem o inteligenţă medie, un IQ cu valoarea de 100. De la 130 în sus, vorbim despre supradotare. Exista și un intelect de limita în care valoarea IQ-ului este de 70-80 de puncte.
IQ-ul se măsoară cu ajutorul unor teste standard, începând cu vârsta de trei ani și până la cea de 90 de ani. Cercetătorii au realizat un studiu pe 14000 de bebeluşi și au constatat că cei care au luat în greutate în primele patru săptămâni de viața peste 40% din greutatea de la naștere, aveau la începerea școlii un IQ cu 1,5 puncte mai mare faţă de medie. Aceeași situație a fost și în cazul copiilor cu o circumferinţă a capului mai mare.