◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Avertizorii de integritate rămân legați de jurnaliști datorită motivelor comune de acțiune

În corul studiilor care atrag atenția vizavi de scăderea încrederii în presă, un segment depinde în continuare de această colaborare și încă mizează pe jurnaliști: avertizorii de integritate.

Jurnaliştii au depins de avertizori pentru unele dintre cele mai importante poveşti ale lor din ultimele decenii. Dar, din moment ce denunțătorii inițiază adesea o interacțiune cu jurnaliştii, actul lor este un gest de încredere atât în jurnalistul individual, cât şi în standardele profesionale și impactul mass-media de ştiri în general. Acesta este argumentul care stă la baza unui nou studiu al lui Karin Assmann, de la Universitatea din Georgia, publicat în Journalism Practice.

Care au fost și sunt criteriile avertizorilor pentru această încredere și cum evaluează ei performanța jurnaliștilor în lumina acelor criterii? Și, mai larg, ar putea scăderea încrederii în mass-media să facă mai puțin probabil ca avertizorii individuali să aleagă să încredințeze jurnaliştilor secretele lor?

Potrivit niemanlab.org, Assmann a intervievat 16 avertizori americani care au contactat jurnaliști între anii 1970 și 2010. Aproape toți au lucrat pentru agenții guvernamentale americane și câțiva au fost destul de proeminenti, inclusiv Daniel Ellsberg și Jeff Wigand. Assmann a analizat aceste interviuri prin prisma logicii instituționale, a setului de practici, ipoteze și valori care guvernează o anumită sferă social și a remarcat că avertizorii sunt consumatori de știri la fel ca oricine altcineva – au o înțelegere externă a logicii instituționale a jurnalismului, una pe care trebuie să o vadă ca fiind substanțial mai valoroasă și mai demnă de încredere.

Rezultatele cercetării au arătat că avertizorii rămân legați de jurnaliști datorită suprapunerii dintre propriile motive și percepția lor asupra motivelor jurnaliştilor – ținându-i sub control pe cei puternici și pledând pentru interesul public. Scopul lor a fost să producă schimbări sociale. Alte două criterii au fost angajamentul de a-și proteja identitatea și expertiza substanțială în materie.

Pe de altă parte, unele dintre temerile lor sunt înrădăcinate în eșecurile specifice ale jurnaliștilor cu care au lucrat. Alții s-au bazat pe o dispoziție mai generală cinică față de presă.

Mulți dintre avertizori susțin că au acceptat foarte mult logica instituțională a jurnalismului, cu respectul său pentru rolul său de supraveghetor și standardele profesionale puternice, menționează Assmann. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *