◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Mihai Ciobanu: „Valoarea unui neam se identifică prin cântec, folclor, tradiții, limbă și istorie”

IOAN VASIU: Sunteți unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați interpreți de muzică populară din Republica Moldova. Când și unde ați urcat prima dată pe o scenă?

MIHAI CIOBANU: Vă mulțumesc pentru apreciere. Mi-a plăcut să cânt de când mă țin minte. Ascultam cântecele marilor artiști ai neamului românesc și visam să urc pe scena mare. Dar pentru prima dată am cântat în fața colegilor de școală și a profesorilor, la o serbare organizată la școala din satul meu natal, Bujor, raionul Hâncești. Să fi fost prin clasa a VI-a. Și acum simt fiorul, emoțiile, dar și bucuria care m-au însoțit atunci.

I.V.: Din ce zonă a Moldovei  își trag „seva” cântecele aflate în repertoriul dumneavoastră?

M.C.: Am în repertoriul meu înregistrate peste 300 de cântece. Unele sunt folclorice, altele de autor, dar toate îmi sunt dragi și fiecare cântec este trecut prin sufletul meu. Am  studiat, am mers prin sate basarabene, prin satele din regiunile Cernăuți și Ismail și am cules cântecul de la vatra folclorică. Am acumulat o zestre folclorică ce și astăzi îmi servește drept inspirație pentru un cântec. După cum menționa poetul Vasile Romanciuc, în repertoriul meu se oglindește întreaga simțire basarabeană.

I.V.: Enumerați, vă rog, cele mai importante premii obținute la festivalurile și concursurile la care ați participat.

M.C.: Pe parcursul carierei mele artistice am participat la mai multe concursuri televizate. Am obținut premii, diplome. Toate îmi sunt dragi. Și premiul spectatorilor la Concursul televizat „Cântați cu noi”(1982), și Trofeul „Moldostar” pentru cel mai solicitat interpret al anului 2003 (categoria muzică populară), și Trofeul „Potcoava de aur” de la Radio Noroc (2009), și Trofeul Radio Iași, ediția I, pentru cel mai solicitat interpret (2013), și multe altele. Acum particip la concursuri în calitate de președinte al juriului. Și aceasta este o responsabilitate mult mai mare. Este important să dai aripi pentru zbor unui interpret începător și talentat.

I.V.: Menționați  care sunt cei mai mari dirijori sub bagheta cărora ați cântat în decursul anilor.

M.C.: Consider că am avut noroc să întâlnesc în cariera mea artistică mari dirijori, mari folcloriști, sub bagheta cărora m-am format ca interpret profesionist. Petre Neamțu, dirijorul orchestrei „Folclor”, a companiei de stat TeleRadio Moldova, a cărui solist am fost mai mult de 20 de ani. Primele înregistrări în studio le-am făcut anume cu această orchestră. Ion Dascăl, dirijorul orchestrei „Mugurel”, a Filarmonicii Naționale din Chișinău. Cu această orchestră am întreprins nenumărate turnee în țară. Am avut onoarea să concertez cu orchestra națională „Lăutarii” , dirijată de maestrul Nicolae Botgros. Cu orchestra fraților Vasile și Vitalie Advahov am colaborat  și colaborez și în  prezent. Nu pot să nu menționez colaborarea mea cu regretatul Ioan Cobâlă, dirijorul orchestrei „Rapsozii Botoșanilor”, cu George Sârbu, mare folclorist și dirijor al orchestrei „Ciprian Porumbescu” de la Suceava. Sfaturile lor îmi vor servi călăuză în cariera mea de mai departe.

I.V.: Ce simțiți când sunteți invitat să cântați la diferite evenimente și spectacole ce se desfășoară în România?

M.C.: Mă bucur nespus de mult și mă pregătesc foarte minuțios. Îmi aleg repertoriul pe care îl voi cânta, cântecele trebuie să fie și de joc, și de dor, să conțină un mesaj pentru toate vârstele și gusturile spectatorilor.

I.V.: Apropo, când ați fost ultima dată în România?

M.C.: La sfârșitul lunii mai am fost invitat la București, pentru a participa la câteva emisiuni televizate. M-am bucurat să-mi revăd prietenii, colegii, ne-am împărtășit impresiile și neliniștea, referitor la situația actuală.

I.V.: După părerea dumneavoastră, se poate spune că folclorul este un „liant” capabil  să-i unească pe românii de pe cele două maluri ale Prutului?

M.C.: Cu siguranță. Avem aceeași limbă, același  folclor, doar că zonele folclorice sunt diferite, avem aceeași simțire românească. Noi, interpreții de muzică populară, am făcut deja unirea. Este rândul politicienilor.

I.V.: În  încheierea acestui scurt interviu, ce mesaj doriți să le transmiteți fanilor dumneavoastră?

M.C.: Îi iubesc. Le doresc să fie sănătoși și să fie fideli cântecului popular, deoarece valoarea unui neam se identifică prin cântec, folclor, tradiții, limbă și istorie.

                                     Interviu consemnat de Ioan Vasiu / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *