default-logo

Ziua Revistei Curtea de la Argeș – regal cultural pentru suflet românesc

O manifestare cultural-artistică de ample dimensiuni spirituale și valorice a animat sâmbătă Orașul Regal, aducând laolaltă iubitori de literatură și de frumos atât din țară, cât și dintre frații români de dincolo de granițele ei geografice. Spunem asta pentru că, sufletește vorbind, întreaga reuniune s-a derulat sub spectrul sfânt al unirii „în cuget și-n simțiri” – cum spuneau odinioară pașoptiștii, întrucât sufletul, dragostea de țară și dorul față de origini nu cunosc frontiere. De altfel, acesta a fost și gândul pe care toți cei ce au urcat pe scena de la C.C.A. l-au împărtășit în deosebita zi cu multiplă însemnătate. În primul rând, evenimentul a fost prilejuit de faptul că anul acesta se împlinesc 12 ani de la lansarea Revistei Curtea de la Argeș. Din păcate, pandemia de Coronavirus nu a permis sărbătorirea unui deceniu în 2020, dar s-a reușit atunci producerea insignei aniversare cu Fântâna Meșterului Manole – simbolul publicației, care s-a distribuit sâmbătă tuturor invitaților. Apoi, întrucât astăzi, adică în proximitatea manifestării, s-au împlinit 133 de ani de la dispariția Marelui Eminescu, ceremonia de deschidere s-a desfășurat în fața bustului Poetului Național ce ne veghează din parcul instituției-gazdă. Momentul a fost înălțător, cuprinzând, deși neprevăzută în program, și oficierea unei slujbe religioase, ca un dar din partea Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. Acest episod a fost urmat de un act omagial constând într-o abundență de flori alese, depuse cu venerație la „poalele” Poetului care parcă privea mulțumit marea de oameni ce-l cinstea peste veacuri.

 În amfiteatrul C.C.A., acad. Gheorghe Păun a salutat prezența ÎPS Calinic, a primarului Constantin Panțurescu și a viceprimarului Ștefan Dumitrache, trecând apoi în revistă oaspeții de mai departe. Este de menționat și de reținut că aproape toată harta României a fost acoperită cu participarea unor nume importante venind din diverse zone. „Trei ani au fost mulți pentru mine. Am trecut de la statutul de sexagenar la cel de septuagenar. Asta mi-a adăugat câteva junghiuri și sentimentul de bătrânețe, ceea ce mă face să mă consider pregătit să dau sfaturi. Prin urmare, vă sfătuiesc să vă bucurați de acest moment și de faptul că suntem împreună! Revista și-a creat o comunitate și țin foarte mult la acest lucru, așa că, dacă nu au fost conflicte până acum, îmi doresc foarte mult să nu apară nici de aici înainte! Prietenia contează cel mai mult…”, a spus acesta, în calitate de organizator și moderator al manifestării.

 Revista Curtea de la Argeș se prezintă, după cum se știe deja, fără polemici la persoană, fără politică explicită și este, prin definiție, o apariție panromânească, scrisă de români de pretutindeni și citită de destul de mulți români, inclusiv din afara granițelor. Este necondiționat unionistă, cu precizarea că membrii colectivului de redacție năzuiesc la unirea „în cuget și-n simțiri”, așa cum aspirau pașoptiștii, Eminescu, Stere sau Iorga, care spuneau că unirea administrativă „nu face două parale”, adică nu este trainică dacă nu este mai întâi „unire în cuget și-n simțiri”. Curtea de la Argeș a avut șansa să înființeze podul de reviste „Literatura și Arta”, la prima sa lansare la Chișinău, în prezența celui care a fost regretatul Nicolae Dabija și care spunea că este necesar „un pod de flori mai trainic”, indicând spre această inițiativă. Ulterior, s-au atașat publicații din țară, din Serbia și din Moldova.

Meșterul și ucenicul, prezenți întru „nemurirea tradiției”

Pe scenă, o prezență autentic românească – meșterul popular Ion Rodoș, cu traista nelipsită încărcată de lemnișoare, însoțit de un ucenic pe măsura propriei sale dăruiri pentru arta populară – fiica sa, Andreea Pantazi, o tânără talentată și dornică să preia și să ducă mai departe meșteșugul sculptatului tradițional în lemn. Flori de colț răsărite din mâinile dibace ale neîntrecutului Rodoș au fost împărțite tuturor doamnelor din sală, iar două linguri de lemn lucrate de ucenica sa au fost dăruite maestrului Eugen Doga (reprezentând „Tradițiile”) și ÎPS Calinic (înfățișând „Țăranul”). „Am pus în scenă nemurirea și continuitatea tradiției, meșteșugului și portului popular românesc, invitații putând face o scurtă întoarcere în timp și o trecere în istoria neamului românesc”, a explicat aceasta din urmă la finalul evenimentului.

Eugen Doga – „Un nume cât o țară”

Echipa de oaspeți din Basarabia a fost coordonată de ambasadoarea Iuliana Gorea Costin, membru al CD din cadrul UZPR, avându-l în centru pe maestrul compozitor Eugen Doga, invitat de onoare, prezent inclusiv pe afișul aniversar (prin intermediul unui portret realizat de Romulus Harda).

Ambasadoarea Iuliana Gorea Costin și Eugenia Tofan, șefa centrului media al Academiei de Științe a Moldovei, sunt responsabile pentru două cărți ce au fost prezentate recent sub egida UZPR la ediția Bookfest 2022, făcând parte din ciclul „Eugen Doga. Mergând după Soare”: „Dimensiunea unui dar providențial” (autor, Eugenia Tofan) și „Contemporani cu eternitatea” – ambele volume fiind îngrijite de Iuliana Gorea Costin. Detalii în amănunt se pot regăsi în interviurile publicate de Raia Rogac în revista Curtea de la Argeș. Pe scurt, este vorba despre două albume care întrunesc realizările compozitorului, începând cu anul 2008 și până în prezent. Cărțile conțin omagii, amintiri, evocări și cronici fidele ale concertelor lui Eugen Doga. În cadrul manifestării, ÎPS Calinic a primit câte un exemplar din fiecare volum, pentru a se marca astfel momentul întâlnirii pentru prima oară dintre acesta și cele două oaspete de la Chișinău.

 „Mă simt binecuvântată să revin la Curtea de Argeș – de data aceasta, cu o delegație consistentă de la Chișinău, din Moldova de Răsărit, misiune încredințată de d-l academician Gheorghe Păun. Avem alături de noi un actor de excepție – Nicolae Jelescu (de la Teatrul Poetic <<Mihai Eminescu>>), însoțit cu acorduri de chitară de Viorel Burlacu, compozitor și cantautor, profesor la Academia de Arte de la Chișinău. Cu multă responsabilitate și onoare, îl prezint pe maestrul Eugen Doga, decorat cu cele mai înalte distincții naționale și internaționale. Amintesc, cu acest prilej, de cea mai recentă lucrare a domniei sale, <<Dialogurile Dragostei>>, însumând compoziții inspirate din versurile Poetului Național și ale Veronicăi Micle. Drumul nostru spre țară a fost foarte lung. Maestrul Eugen Doga, după ce cucerise capitalele lumii, avea un vis neîmplinit: acela de a susține un concert de autor la Ateneul Român, ceea ce a reușit abia la vârsta de 70 de ani, în 2008. De atunci, a dus la capăt un turneu în aproape întreaga țară și, acum, muzica sa răsună peste tot. Într-un fel, cultura românească l-a recuperat pe Eugen Doga și el a început să se simtă acasă!”, a spus Iuliana Gorea Costin.

Cu vădită emoție, Eugenia Tofan a adăugat: „Eu stăpânesc bine scrisul, nu vorba. Astăzi se întâmplă o mică istorie, pe care o datorăm d-lui academician Păun. Aș preciza doar că volumul <<Contemporani cu eternitatea>> este o cronică, urmându-l pas cu pas pe maestru, scrisă pentru a ajuta la a le povesti celor ce vor veni după noi despre faptul că am avut un nume cât o țară în persoana marelui Eugen Doga!”

 Două audiții Doga au fost oferite de o parte din orchestra Filarmonicii din Pitești, condusă de concert-maestrul Mădălin Sandu. Cu certitudine, emoțiile au fost mari, întrucât instrumentiștii au interpretat pentru prima oară partituri semnate de marele compozitor și nu oricum, ci chiar în prezența acestuia. Eugen Doga, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, este românul care a compus două dintre cele mai frumoase valsuri ale tuturor timpurilor – „Gramofon” și „Gingașa și tandra mea fiară”, care au fost incluse în top 200 al celor mai bune lucrări clasice din toate timpurile, alături de compoziții precum „Simfonia a V-a” de Beethoven, valsul „Dunărea Albastră” de Strauss, „Bolero” de Ravel, „Cele patru anotimpuri” de Vivaldi etc.. A desfășurat sute de concerte în Uniunea Sovietică, Rusia, Moldova, România, Republica Cehă; recitaluri la Paris, Montreal, Viena, New York, Lisabona, precum și în Polonia, Bulgaria, China, Nicaragua, Cuba, Tailanda, Serbia, Elveția, Argentina, Canada. Valsul „Gingașa și tandra mea fiară” a devenit unul dintre cele mai cunoscute la nivel mondial. A fost interpretat la deschiderea și închiderea Jocurilor Olimpice din „Moscova”, în 1980 și a Jocurilor Olimpice de la Soci, din 2014.

Mircia Chelaru – laudatio despre „al patrulea mare om al universalității românești”

În istoria Academiei există așa-numitele discursuri de recepție, cu câteva cazuri celebre, în cadrul cărora un artist susținea un astfel de discurs și, la distanță mare, un matematician îi dădea răspunsul (celebru fiind cazul George Enescu – Gheorghe Țițeica). Aidoma acestui model, Eugen Doga a primit un laudatio din partea unui militar de carieră: Mircia Chelaru, fost Șef al Marelui Stat Major al Armatei Române. „În Curtea de la Argeș, în Orașul Domnesc, acest eveniment demonstrează încă o dată această temeinicie a neamului românilor. Eugen Doga este un nume, o ființă întrupată. Ne-am obișnuit ca pe cei care sunt între noi să-i tratăm la nivelul percepției noastre, al simplității noastre, fiindcă nu avem puterea să descoperim că prin ei ni se adresează însăși divinitatea. Acest căpșor nu mai este nimic omenesc, ci conține miliarde de note muzicale. Intenționam să-i întreb pe cei de la Filarmonică – oare cum se simt ei să exprime aceste note în prezența autorului? Și l-aș întreba și pe el dacă a fost mulțumit, dar tăcerea sa este cea mai bună confirmare. Eugen Doga a cuprins dintr-o dată a cincea sferă, a vibrației muzicale, care transferă sufletul în ceea ce ați auzit aici. Mai presus de toate, el este însuși transferul din această lege a creației a sufletului omenesc al românilor în ceea ce înseamnă continuitate, prezență și identitate prin muzică! Cele cinci căderi dumnezeiești ale identității sunt steagul, cântecul, portul, limba și datina sau credința. În port și muzică, în joc și cântec se păstrează tridentul românilor. Ele asigură continuitate, permanență, îndărătnicire românească prin șiretenie și înțelepciune de a izbăvi și a trece dincolo de toate vicisitudinile lumii. Cântecul său nu este doar al moldovenilor de peste Prut, ci al întregii comunități! Acesta este omul cu un vals („Gingașa și tandra mea fiară”) inclus de UNESCO în patrimoniul imaterial al umanității! Noi, astăzi, trebuie să ne bucurăm că Dumnezeu ni l-a dăruit pe Eugen Doga în muzica sufletului românesc așa cum ni l-a trimis pe Mihail Eminescu. Fiecare își are locul său în calea către stele! Astăzi putem vorbi despre al patrulea mare om al universalității românești: Eugen Doga!”, a fost discursul acestuia.

Destul de tonic la venerabila sa vârstă, maestrul Doga, copleșit de cuvintele atât de sincere venite din partea antevorbitorului său, a mărturisit: „Cu atât laudatio trebuie să ne urcăm mai sus de ceruri. Vă invit pe planeta mea, la o distanță de 40 de milioane de km de Pământ… Vă mulțumesc pentru frumoasa ocazie de fi împreună noi între noi. Eu nu simt distanța geografică, nu mă simt străin, ci sunt acasă aici, în România. Lumea se cunoaște când o vezi prezentată de oamenii care o poartă în simțirile lor. Am trăit această simțire și tare mult aș dori să-mi cunoașteți muzica. Am scris Baletul <<Luceafărul>> și-mi amintesc că ardeam de nerăbdare să văd această lucrare pe scenă. Am adus partitura la București și arderea mea a fost stinsă de cineva care se afla la conducere atunci și nu a acceptat-o. Acest balet și <<Dialogurile dragostei>>, care cuprinde 102 lucrări pe versurile perechii Eminescu-Micle, pentru soliști, cor și orchestră, foarte ample, sunt compozițiile mele de suflet, care merită păstrate și transmise generațiilor ce vor veni după noi. Dacă măcar acestea vor rezista timpului, eu sunt foarte mulțumit. Viața pe care o trăiesc o datorez în întregime muzicii!”.

Distincții pentru distinșii invitați

Prof. Lucian Costache, reprezentantul Filialei Argeș a Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, al cărei președinte este generalul Mircia Chelaru, al Asociației Curtea de la Argeș și al Asociației de Vexilologie „Tricolorul” i-a oferit maestrului o Diplomă de Excelență „pentru contribuția remarcabilă la îmbogățirea și cunoașterea valorilor culturii române pentru românii pretutindenari, pentru patria dreaptă, atentă, creștină, integră și adevărată – Dacia”.

 Revista nu are propriile diplome, dar a oferit câte o medalie de lut (realizată într-o serie foarte mică și prețioasă întrucât autorul ei, Nicolae Cucu Ureche, ne-a părăsit în urmă cu un an, însemnată cu vinieta Fântânii lui Manole) membrilor delegației de la Chișinău și din Serbia, precum și câte o eșarfă aniversară. De asemenea, acestora și generalului Mircia Chelaru le-au fost înmânate Diplome de Excelență din partea Ligii Culturale amintite mai sus.

 La invitația acad. Gheorghe Păun, ÎPS Calinic a dat citire mai multor gânduri despre marele compozitor, semnate de diferite personalități ale spațiului cultural, între care s-a numărat și Grigore Vieru. „Muzica nu are granițe. Eu n-am știut așa de multe informații despre Eugen Doga. Avem printre noi oameni care trec fără zgomot. Este foarte bine că a intrat în aura aceasta de reprezentare pe scenă și a început să fie cunoscut și la noi!”, a spus chiriarhul. Cel mai important dar pentru Eugen Doga a fost Medalia Creştin Ortodoxă a Arhiepiscopiei Argeșului şi Muscelului, „SFÂNTUL NEAGOE VODĂ BASARAB”, o distincție prestigioasă și rar acordată, ce i-a fost înmânată de însuși arhiereul Argeșului.

„Geografia sufletului nu are granițe”

Din delegația Serbiei, Florian Copcea, bun cunoscător al limbii sârbe și colaborator la cunoscutele reviste „Lumina” de la Pancevo și „Logos” de la Novi Sad, le-a însoțit pe Mariana Stratulat, director al Casei de Presă și Editură „Libertatea” și Marioara Sfera, redactor-șef al Revistei „Lumina”, care a cucerit întreaga lume prin paginile sale atât de cuprinzătoare.

„Vă salut din partea celei mai prestigioase instituții a românilor din Serbia, care-și desfășoară activitatea prin patru compartimente: revista pentru cei mici <<Bucuria Copiilor>>, revista pentru tineri <<Tinerețea>>, care anul acesta marchează 50 de ani de existență, și revista de literatură, artă și cultură transfrontalieră <<Lumina>>, care tot în 2022 aniversează 75 de ani. În cadrul unei festivități ce va avea loc în acest an jubiliar în localitatea Coștei, în august, când marcăm și 140 de ani de activitate teatrală, vor fi sărbătorite și cele două publicații. Astăzi, la Curtea de Argeș, scriem o filă de istorie, mai ales că suntem pentru prima dată aici. Se spune că anii trec, vremurile se schimbă, dar faptele noastre rămân!”, au fost cuvintele Marianei Stratulat.

 Marioara Sfera a continuat cu un discurs legat de activitatea culturală bogată din localitatea Coștei – Serbia, acolo unde 95,16% sunt etnici români. „Avem o foarte bună colaborare cu frații noștri din România. Nu ne socotim dincolo sau dați deoparte, pentru geografia sufletului nu are granițe!”, a spus aceasta, încheind prestația delegației cu lansarea unei invitații deschise către cei prezenți de a lua parte la evenimentul jubiliar anunțat.

Surprize pentru suflet

Din echipa Chișinău, Nicolae Jelescu și Viorel Burlacu au avut un moment artistic profund pe versurile lui Alexei Mateevici, Eminescu, Blaga, Bacovia, Vieru, Dabija și Topîrceanu, fiind răsplătiți cu aplauze generoase de audiență.

Întrucât la întrebarea „unde sunt cei care nu mai sunt” un posibil răspuns poate fi „în cărți sau în memoria noastră”, regretatul senior Mihail Diaconescu, nelipsit odinioară de la aniversările Revistei Curtea de la Argeș, a fost „prezent” de această dată prin intermediul soției, venite din Suedia cu o surpriză pentru participanți: în memoria acestuia a oferit gratuit exemplare din ediția de lux a romanului „Speranța”, construit în jurul personalității domnitorului Alexandru Ghica al X-lea (perioada de dinaintea Unirii săvârșite sub Cuza), cu o acțiune amplă și densă, ce ar putea da naștere unei ecranizări de mare succes.

Bogăție de apariții tipografice noi

După o cafea sorbită cu nesaț la adăpostul localului de peste drum de Primărie, proaspăt marcat cu însemnele prezenței lui Urmuz, în partea a doua a zilei, timpul a fost prin excelență matematic împărțit alocuțiunilor înscrise în tradiționala prezentare de carte, la care au fost prezente editurile Biscara (București), Eikon (București), Scrisul Românesc (Craiova) – şi altele, precum și autori cunoscuți: Marian Nencescu, Mona Vâlceanu, Grid Modorcea, Mihaela Stroe, Lucian Costache, Emilia Dănescu, Iuliana Gorea Costin, Dorel Vidraşcu, Petre Cichirdan, Victor Mihai Stigniţeanu, Eugenia Bulat, Maria Vaida, Mihaela Albu, Dan Anghelescu, Mircea Chelaru, Evelyne Croitoru, Paula Romanescu, Corneliu Zeana etc. Evenimentul s-a încheiat cu vizitarea târgului de carte cu vânzare și discuții pe marginea celor trăite.

Cristina MINCU

argesexpres.ro

Foto: argesexpres.ro

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*