default-logo

Primul ziar din România dedicat unei stațiuni a apărut în 1897, la Slănic-Moldova

Binecunoscută pentru efectele curative ale izvoarelor sale minerale, pentru aerul ozonat și frumusețile naturale unice, stațiunea Slănic-Moldova a fost și în vremurile de odinioară, una dintre cele mai căutate și mai apreciate stațiuni balneare din țară și din străinătate.

În plus, cunoașterea și promovarea acestui stabiliment s-au realizat cum nu se poate mai bine, prin intermediul ziarului ,,Curierul Băilor Slănic”, care a văzut lumina tiparului în 26 iunie 1897, cu 125 de ani în urmă ! În acel an, între 26 iunie – 21 august apar 12 numere (la prețul de 10 bani ziarul), urmând a se continua în acest mod în următorul sezon balnear, dar intenția nu poate fi materializată decât în iulie 1903, dată de la care ziarul se va tipări cu titlul ,,Curierul Slănicului Moldova”.

Pe o perioadă de 14 ani (1903 – 1905, 1907 – 1916 și 1932) s-au editat în fiecare sezon estival, între 4 și 11 numere, tipărite la Iași. Redacția ziarului își avea sediul în incinta unor hoteluri din stațiune și era condusă, la doar 22 de ani, de M. Miereanu (pseudonimul lui Iacob Moses Hönig, născut în Iași la 13 mai 1875), proprietar și redactor fondator al Curierului, dar și unul dintre fondatorii ,,Cercului Ziariștilor Profesioniști” din Iași (1922).

Raportată la greutățile inerente editării unei publicații locale în acele vremuri, apariția ,,Curierului Slănicului Moldova” rămâne în istoria gazetăriei noastre ca un act de curaj și abnegație, susținut cu eforturi și sacrificii, pe care numai înfocați admiratori ai stațiunii l-ar fi putut îndeplini și duce la bun sfârșit…  Apreciată ca atare, așa cum avea să semnaleze elogios presa vremii, această minunată publicație de sezon a fost prezentată ca ,,singurul ziar ce apare într-o stațiune balneară a României” (fapt consemnat în gazetele ,,Adevărul”, ,,Țara”, ,,Secolul”, ,,Epoca”). De menționat este faptul că de-abia în 1931 este tipărită la București, o publicație dedicată stațiunilor din întreaga țară, intitulată ,,Curierul băilor, stațiunilor turistice și turismului”, cu apariții în cursul sezonului balnear și bilunare în restul anului.

Biblioteca Centrală Universitară ,,Mihai Eminescu” din Iași (BCU) este deținătoarea celui mai mare număr de exemplare din această colecție cu totul specială

71 de numere din ziarul ,,Curierul Băilor Slănic” ( 6 numere în 1897) și din continuatorul său, ,,Curierul Slănicului Moldova” (65 numere în 1903 – 1905, 1907 – 1916 și 1932) sunt deținute de Biblioteca Centrală Universitară ,,Mihai Eminescu” din Iași, cea mai veche bibliotecă universitară din Moldova și una dintre cele mai mari biblioteci de drept public din România, instituție de importanță națională.

Flashback

Și iată că, în vara anului 1897, pe când așezământul era administrat de Epitropia ,,Sfântul Spiridon” din Iași, vilegiaturiștii aflați în stațiunea Slănic-Moldova luau cu asalt chioșcul cu ziare, unde era expus primul număr al publicației ,,Curierul Băilor Slănic”, bisăptămânal subintitulat  ,,Jurnal dedicat vizitatorilor”, ziar cu o existență estivală, redactat în patru pagini (format 32 x 24 cm).

Pe atunci, trei luni pe an, respectiv iunie, iulie și august, aproape o mie de vizitatori căutau alinarea suferințelor bând apă de la cele zece izvoare minerale, câte se captaseră la acea dată.

În paginile ziarului, adevărate file de istorie, au rămas înscrise, pe lângă preocupările care ne oferă ambianța ,,romantescă” a Slănicului din ,,la belle epoque”, și variatele creații literare ale scriitorilor Wilhelm de Kotzebue (care descrie pentru prima oară stațiunea într-o călătorie pe care a făcut-o aici pe la 1856), Costache Conachi, Nicu Gane, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, N. A. Bogdan, Costache Negri, Alexandru Vlahuță, care au semnat ani de-a rândul în paginile Curierului.

În primele numere apărute în 1897, ziarul ,,Curierul Băilor Slănic” prezintă un istoric al dezvoltării stațiunii și descrie izvoarele minerale de aici, cu proprietățile lor chimice și fizice.

De asemenea, cititorilor li s-a pus la dispoziție și un ,,Raport medical despre stagiunea balneară la băile de la Slănic din Moldova pe anul 1896”, întocmit în fiecare an pentru Epitropia ,,Sfântul Spiridon” din Iași, de către dr. Ludovic Russ junior, medic primar la Spitalul ,,Sf. Spiridon”, epitrop al Spitalului de copii „Caritatea”, medic diriginte al stațiunii balneare Băile Slănic-Moldova și profesor de clinică medicală la Facultatea de Medicină din Iași. Și tot ,,Curierul Băilor Slănic” ne informează despre concertul muzicii Regimentului 4 Roșiori, în Chioșcul de Muzică din fața Cazinoului (finalizat în 1894). Jurnalul bisăptămânal, iar ulterior săptămânalul ,,Curierul Slănicului Moldova”,  mai insera în paginile sale, după modelul  ziarelor similare din stațiunile balneare reputate ale Europei Occidentale, lista tuturor vizitatorilor ,,nefăcând nicio omisiune”, informații despre metodele terapeutice, apele, flora și fauna stațiunii, condițiile de cazare și agrement cu tarifele lor, programul manifestărilor culturale și al excursiilor în zonă, poezii, epigrame, cronici rimate, interviuri, eforii și filantropii Slănicului, publicitate etc.

Reclama publicată de Epitropia Generală a Casei Spitalelor Iași, diriguitoarea stabilimentului, situa Slănicul Moldova la nivelul celor mai renumite stațiuni din Europa. Cititorii sunt astfel înștiințați că ,,metodele principale de aplicațiune vor fi cele obicinuite la Aix-les Bains, Divonne-les Bains, Evian-les Bains, Vittel și altele”, că ,,electricitatea s-a introdus ca aplicațiune medicală, stațiunea fiind utilată cu băi hidro-electrice, instalații care nu există nicăieri în Țara Românească, precum și cu o sală de aer comprimat, după modelul celei de la Bad Reichenhall”. Pentru efectuarea analizelor, stațiunea dispunea de ,,un modern laborator de himie biologică”.

Referitor la condițiile de cazare, vizitatorii erau asigurați că ,,otelurile Slănicului pot rivaliza cu acelea ale stațiunilor balneare din străinătate, atât în privința aranjării, cât și a confortului și a întreținerii”, în timp ce un alt număr al Curierului aducea elogii Epitropiei din Iași, de altfel binemeritate: ,,Epitropia lucrează mereu pentru a realiza marele vis al românilor: Slănicul, un al doilea Karlsbad (Karlovy-Vary)”.

Mai târziu, rubricile ziarului devin mai variate și mai interesante: ,,Reportagiul Slănicului”, ,,Slănicul Medical”, ,,Crâmpeie din viața Slănicului”, ,,Știri din Slănic”, ,,Vizitatorii băilor Slănic”, ,,Păreri din Slănic”, ,,Ecouri”, ,,Viața și farmecul Slănicului”, ,,Clipe vesele”, ,,Teatrul din Slănic”, ,,Simpatiile noastre”, ,,Anecdote balneare” etc.

În primul număr din 1932, ,,Curierul Slănicului Moldova” relatează o convorbire avută la Berlin de prof. dr. Demetriade cu medicul-șef al  al fostei  Armate a IX-a germane, care a stat mai mult timp la Slănic și care a declarat că românii nici nu-și dau seama de marea valoare pe care o reprezintă apele minerale din această stațiune, în terapia balneară.

Renumele internațional al Slănicului Moldova, la care a contribuit în mare măsură și acest ziar, poate fi apreciat după numărul mare de oaspeți străini veniți din Paris, Londra, Viena, Milano, Florența, Port-Said etc. Și pe bună dreptate, redactorul-șef al ziarului, M. Miereanu, sublinia cu mândrie și satisfacția unei misiuni sacre îndeplinite, în editorialul ,,După 30 de ani”, apărut în numărul festiv din 26 iulie 1932: ,,Timp de 14 ani, fără întrerupere, ziarul nostru și-a făcut conștiincios datoria, contribuind la înălțarea celei mai frumoase stațiuni din România, Slănicul Moldovei…”

De la povestirile inegalabilului Ion Creangă, care a vizitat în câteva rânduri stațiunea, de la consemnarea primului concert public susținut de George Enescu în parcul stațiunii, pe când încă nu împlinise nouă ani, a momentelor războiului și apoi la renașterea și dezvoltarea stațiunii, la binefacerile izvoarelor minerale, la bogata activitate cultural-artistică desfășurată în Slănic-Moldova, ziarul a preamărit acest minunat colț de rai.

O tradiție, care, după câteva încercări de după 1990, ar trebui reînviată…

Până atunci, cu începere din data de 3 iulie 2022 (dată la care în urmă cu 125 de ani a apărut cel de-al doilea număr al ziarului ,,Curierul Băilor Slănic”), pe site-ul Serviciului Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (www.turism-bacau.ro) va fi prezentat în format electronic, fiecare număr al ziarelor mai sus menționate și aflate în colecția BCU Iași, potrivit datei de apariție, cu adaptările și adnotările de rigoare.

Cu mulțumiri speciale BCU Iași, pentru sprijinul acordat promovării stațiunii Slănic-Moldova, fără de care acest demers nu ar fi fost posibil.

Surse: BCU Iași, ,,Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică”, volum coordonat de Marian Petcu, Iași, Editura ,,Polirom”, 2012.

Vom reveni și cu alte date și informații referitoare la cele publicate în ziarele ,,Curierul Băilor Slănic” și ,,Curierul Slănicului Moldova”.

 

Romulus-Dan Busnea / UZPR

 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*