default-logo

Libertatea presei

            La cea de-a 15-a aniversare a Zilei Internaționale a Democrației, António Guterres a cerut guvernelor, organizațiilor media și companiilor tehnologice din întreaga lume să susțină munca jurnaliştilor, esențială pentru combaterea dezinformării și construirea de instituții de reziliență, dar victime ale violenței și intimidării tot mai mari (vezi site-ul « Sans liberté de la presse, la démocratie ne peut survivre » – António Guterres | ONU Info (un.org), postat pe 15 septembrie 2022): „Acum este momentul să tragem un semnal de alarmă”, a spus șeful ONU într-un mesaj video cu ocazia zilei menționate. „Peste tot în lume, democrația se micșorează, iar ca urmare, sfera publică se micșorează”. „Neîncrederea și dezinformarea câștigă teren, iar polarizarea subminează instituțiile democratice”, a spus el, solicitând ca populațiile țărilor lumii „să fie alături de cei care se străduiesc să garanteze statul de drept și să contribuie ca baza societăților democratice să fie întemeiată pe libertate, independență și pluralitatea presei, mai amenințate ca niciodată. Încercările de a reduce la tăcere jurnaliştii sunt din ce în ce mai îndrăzneţe, fie prin abuz verbal, supraveghere online sau hărţuire legală, acte comise în special împotriva femeilor jurnaliste”, a spus secretarul general. „Fără libertatea presei, democrația nu poate supraviețui, fără libertate de exprimare, nu există deloc libertate”, a adăugat el.

            Declinul libertății presei

            Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) raportează că în perioada 2016-2021, 85% din populația lumii a cunoscut o scădere a libertății presei la nivel național. Este efectul atacurilor din ce în ce mai mari asupra jurnaliştilor, victimelor hărţuirii online şi a tehnologiilor de supraveghere, detenţiilor mai frecvente pentru jurnaliști și folosirii abuzive a legilor anti-defăimare. Între 2016 și sfârșitul anului 2021, 455 de jurnalişti au fost uciși în Timp ce își desfășurau munca sau din cauza profesiei lor. Siguranța jurnaliștilor online s-a deteriorat și ea, în special cea a jurnalistelor: un sondaj realizat de Centrul Internaţional pentru Jurnalişti al UNESCO, realizat în 125 de ţări, arată că 73% din cei 714 jurnalişti intervievaţi au suferit violenţe online în Timpul muncii lor. Aceste atacuri cu motivație politică recurg la clișeele misoginiei, adăugate discriminărilor multiple pentru a promova dezinformarea și a intimida acești jurnaliști, lipsiți adesea de protecția adecvată a angajatorilor și moderatorilor rețelelor de socializare.

            Statisticile publicate de UNESCO arată o scădere cu 14% a crimelor comise împotriva jurnaliștilor în anii 2018 și 2019 față de perioada 2020-2021. Între 2010 și 2019, aproape 900 de jurnaliști au fost uciși în Timpul lor exercitării profesiei lor, inclusiv 156 în ultimii doi ani. 57 dintre aceste crime au avut loc în 2019, cel mai scăzut total anual din ultimii zece ani (vezi site-ul Près de 900 journalistes ont été tués ces 10 dernières années, selon l’UNESCO | ONU Info, postat pe 2 noiembrie 2020): „În ciuda unei scăderi a numărului de jurnalişti ucişi în întreaga lume, prea mulţi jurnalişti continuă să plătească preţul final pentru reportajele lor”, a declarat Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO.

            Raportul directorului general UNESCO privind siguranța jurnaliștilor și pericolul impunității arată, de asemenea, că nivelul de impunitate pentru crimele comise împotriva jurnaliștilor este extrem de ridicat – aproape nouă din 10 cazuri rămânând nepedepsite. „Pentru a păstra dreptul fundamental la libertatea de exprimare și pentru a garanta că publicul are acces la informații de încredere, raportările trebuie să poată fi efectuate în deplină libertate și siguranță, iar autorii crimelor comise împotriva jurnaliștilor trebuie să fie aduși sistematic în fața justiției”, a spus doamna Azoulay.

            Uciderea jurnaliștilor

            În prima jumătate a anului 2020, au fost înregistrate cel puțin 21 de atacuri împotriva jurnaliștilor. Majoritatea jurnaliştilor au fost ucişi în afara situaţiilor de conflict: cifrele din raportul UNESCO arată că, în Timp ce uciderea jurnaliştilor a scăzut semnificativ în ţările care se confruntă cu conflicte armate, acest lucru s-a întâmplat mai puţin în ţările care nu sunt conflicte armate: 2018 a fost anul în care s-a înregistrat cel mai mare număr de jurnalişti ucişi în ţările în care nu se înregistrează conflicte armate în ultimii ani.

            Aceasta este o tendință îngrijorătoare care arată că majoritatea jurnaliștilor sunt uciși în afara situațiilor de conflict, pentru că au raportat fapte de corupție, încălcări ale drepturilor Omului, crime împotriva mediului, trafic de substanțe interzise și alte abateri de la lege: „Când jurnaliştii sunt vizaţi, societatea în ansamblu plăteşte preţul. Dacă nu le asigurăm protecție, ne va fi extrem de greu să rămânem informați și să luăm decizii pe baza analizei faptelor. Dacă jurnaliștii nu-și pot face treaba în siguranță, pierdem un bastion important împotriva pandemiei de dezinformare, care se răspândește online”, a avertizat Secretarul general al ONU.

            Dar, moartea nu este singurul risc la care sunt expuși jurnaliștii, a explicat UNESCO: atacurile împotriva presei pot lua forma amenințărilor, răpirilor, arestărilor, încarcerării sau hărțuirii – offline și online, vizând în special femeile. „Aceste atacuri progresează într-un ritm alarmant, iar criza Covid-19 a scos la iveală noi riscuri pentru profesioniștii media din întreaga lume”, a avertizat doamna Azoulay. Aceeași observație face și Secretarul General al ONU, care notează că numărul atacurilor la siguranța fizică a jurnaliştilor a crescut: „În Timp ce lumea se confruntă cu pandemia de Covid-19, îmi reînnoiesc apelul la libertatea presei, o condiție sine qua non pentru pace, justiție, dezvoltare durabilă și drepturile Omului”, a spus domnul Guterres.

Emilian M. Dobrescu / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*