default-logo
BREAKING NEWS
Agențiile de presă din Europa, decise să învingă presiunea războiului şi dezinformarea Membrii Alianţei Europene a Agenţiilor de Presă (EANA), reuniţi la conferinţa cu tema „Realitate şi ficţiune în timpul războiului şi al pandemiei de COVID-19”, desfăşurată la Sarajevo, au discutat despre posibile soluţii la criza informaţională în contextul actual, în care societatea este sub presiunea războiului, coronavirusului şi dezinformării. Clemens Pig, preşedintele EANA şi CEO al agenţiei de presă din Austria APA, a spus în deschiderea conferinţei că „orice război, încă de la început, este şi un război al informaţiei”. El s-a declarat optimist, exprimându-şi încrederea că tehnologia va fi aliatul agenţiilor de presă în lupta împotriva fake news. „Tehnologia este foarte importantă pentru noi şi pentru evoluţie, dar şi pentru verificarea ştirilor şi combaterea fake news”, a subliniat şeful APA. CEO-ul Fundaţiei Thomson, Caro Kriel, a remarcat că „informaţia poate salva vieţi atunci când este adevărată, în schimb poate strica totul atunci când este greşită”. Ea a afirmat că dezinformarea în Rusia a început în 2014. La rândul său, CEO-ul agenţiei de presă germane dpa, Peter Kropsch, a punctat că presiunea economică este o ameninţare pentru presă, care, din motive financiare, ar putea deveni controlabilă, şi a adăugat că independenţa este cea mai importantă valoare pe care agenţiile de presă o au şi care trebuie păstrată. Wojtek Surmacz, preşedintele agenţiei de presă din Polonia PAP, a evidenţiat faptul că reţelele de socializare nu reprezintă surse de încredere şi că publicul ar trebui să nu confunde o sursă reală precum o agenţie de presă cu platformele de socializare. Conferinţa găzduită de agenţia de presă din Bosnia-Herţegovina FENA a beneficiat şi de un mesaj video din partea Verei Jourova, vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, care a subliniat importanţa informaţiilor verificate, acestea fiind „cea mai bună soluţie împotriva propagandei”: „Uniunea Europeană nu a făcut niciodată atât de mult pentru a proteja presa, iar asta e ceea ce democraţia ar trebui să facă. Comisia Europeană pregăteşte Actul european pentru libertatea presei […] şi creşte finanţarea pentru jurnalişti, parteneriate şi proiecte media”. La finalul conferinţei, Claudia Victoria Nicolae, directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, şi Branka Gabriela Vojvodic, directorul general al agenţiei croate de presă HINA, au semnat un acord de parteneriat între cele două agenţii privind schimbul de informaţii. EANA a fost înfiinţată la 21 august 1956, în urma unei conferinţe care a avut loc la Strasbourg. Alianţa reprezintă un forum pentru cooperare şi schimb de informaţii între agenţiile de presă europene şi cuprinde peste 30 de agenţii membre, care promovează respectarea drepturilor de autor, accesul la informaţie, dezvoltarea tehnologiei de transmitere a acesteia şi libertatea presei. AGERPRES este membră EANA din 1996.

Intrăm în cea de-a șasea extincție în masă? Iată ce va urma

A șasea extincție în masă a început. Ne aflăm în timpul unei perioade critice, care va aduce sfârșitul ca civilizație. Cel mai dramatic este că planeta este bolnavă și va reacționa la tot ceea ce îi face rău, adică la om.

Dacă ați putea călători înapoi cu 65 de milioane de ani în urmă, ați putea fi martorii celei de-a cincea extincții în masă de pe Pământ. La acel moment, un eveniment major – probabil impactul unei comete sau al unui meteorit gigant – a șters mai mult de jumătate din toată viața de pe Terra. Printre formele de viață care au dispărut au fost dinozaurii.

În urmă cu 250 milioane de ani, o altă extincție a avut loc, cea de-a patra. Ea se numește Extincția Permianului și atunci aproximativ 95% dintre specii au dispărut. Cu siguranță că acum viața ar fi arătat altfel dacă această extincție nu s-ar fi produs. Oamenii de știință cred că erupțiile vulcanice enorme în ceea ce este acum Asia au provocat această dispariție în masă.

 

A șasea extincție în masă?

Astăzi, Pământul s-ar putea confrunta cu următoarea extincție în masă. Un raport global emis de Platforma interguvernamentală pentru politica științifică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES), din SUA, și publicat la 6 mai 2019, constată că aproximativ 1 milion de specii sunt expuse riscului de dispariție – cel mai mare număr din istoria omenirii.

De ce vor dispare atât de multe forme de viață? Mai mulți factori ar putea contribui la dispariție, dar se pare că cel mai puternic este: interferența umană. Indiferent dacă vine vorba de vânătoare, distrugerea habitatului sau introducerea unei specii străine într-un mediu nou, oamenii au avut un impact enorm asupra vieții pe Pământ în general.

Istoria amestecării noastre durează de 100.000 de ani, când oamenii au început să migreze din Africa. Apoi, un alt motiv determinat s-a produs în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, atunci când oamenii au dezvoltat agricultura. Din acel moment, activitățile umane au șters mii de specii de plante și animale. Aproximativ 75% din mediul terestru și 66% din mediul marin au fost modificate semnificativ de acțiunile umane, potrivit raportului.

 

Schimbările climatice au accelerat această dispariție, deoarece multe animale și plante nu se pot adapta la ecosistemele de încălzire sau de răcire. Dacă tendința continuă, am putea vedea o extincție în masă extrem de dramatică, care ne-ar pune și nouă viața în pericol.

Impactul asupra omului

Poate părea dificil în a se înțelege cum dispariția unei specii nesemnificative ar avea impact asupra omului, dar ideea este că ecosistemul are baze solide și atunci când se produce o ruptură, el se dezechilibrează pentru totdeauna.

Să luăm în considerare un exemplu fictiv. Imaginați-vă un lac plin de viață. Există pești și amfibieni care trăiesc în lac și insecte pe și în jurul acestuia. Reptile, păsări și mamifere trăiesc în jurul lacului și depind și de el. Acum imaginați-vă că o specie de insecte la acel lac moare din vreun motiv. Impactul acestui eveniment ar putea fi catastrofal.

În primul rând, vor fi afectate orice alte insecte, pești sau amfibieni care au alimentat sau s-au alimentat cu insectele care au dispărut acum. Aceste creaturi ar trebui fie să se adapteze prin a mânca altceva, fie ar muri. Deplasați-vă cu un pas în sus în lanțul trofic și veți vedea că este un efect de domino.

Previziuni

Acum, imaginați-vă că scenariul are loc în întreaga lume la niveluri diferite ale lanțului alimentar. Potrivit lui Richard Leakey și lui Roger Lewin, autorii „A Șasea Extincție”, am putea pierde jumătate din toate speciile de pe Pământ până în 2100. Ei subliniază că dispariția speciilor se poate întâmpla chiar dacă am opri acum obiceiurile distructive. Populațiile mici pot ceda la evenimente bruște, de la dezastre naturale la boli. Dar dacă vom continua să îndepărtăm pădurile tropicale , situația va fi și mai grea.

A șasea extincție în masă a început

O echipă de savanți americani avertizează că Terra a intrat „fără nicio urmă de îndoială” într-o nouă fază de extincție în masă a speciilor.

Studiul publicat de cercetătorii americani arată că ritmul în care speciile dispar pe Planetă este de 100 de ori mai rapid decât ritmul normal.

Savanții se tem că 75% dintre speciile existente pe Pământ în momentul de față vor dispărea în decursul următoarelor două generații.

Niciodată de la ultima extincție în masă acum 66 milioane ani — ce a dinozaurilor — planeta nu și-a pierdut speciile de animale într-un ritm atât de rapid, avertizează experți de la universitățile americane Stanford, Princeton și Berkeley, în special.

Studiul, publicat vineri în revista Science Advances, „arată fără nicio îndoială semnificativă că intrăm în cea de-a șasea extincție în masă”, a spus Paul Ehrlich, profesor de biologie la Stanford, relatează France Presse. Și oamenii se vor afla probabil printre speciile care vor dispărea, au avertizat cercetătorii.

Continuarea pe efemeride.ro

Despre autor

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.