ITINERARII (1)

      Femeile se împart în două categorii diametral opuse: Adevărate Doamne şi Doamne Fereşte.

    – Bărbatul ideal nu bea, nu fumează, nu se droghează, nu bate, nu minte, nu înjură, nu fură, nu bârfeşte şi… nu există.

    În Rai, Eva îl întreabă pe Adam: Mă iubeşti? Iar el îi răspunde: Da ce, am de ales!?

. – Doi soţi, discută între ei: – Soţia mea mereu îmi spune să mâncăm crudităţi. – Să ştii că nici a mea nu-i place să gătească.

    Aflu că în România sunt operaţionale 7 Centre Meteorologice Regionale, fiecare având în subordine şi în observaţii prin sateliţi între 8 şi 11 staţiile locale sau cu caracter interjudeţean. De asemenea, că cea mai veche dintre ele a funcţionat, încă din anul 1847, în vecinătatea vestitei Biblioteci „Batthyaneum” din Alba Iulia, iar cea de pe Vârful Omu, din Munţii Bucegi, este situată la cea mai înaltă altitudine. Respectiv la 2505 metri. Temperatura maximă de plus 44,5 grade Celsius era consemnată în luna august a anului 1941, la Staţia Ion Sion, de lângă Brăila, iar minimă, de minus 38,5 grade Celsius, în ianuarie 1942, la Staţia Bod-Braşov.

    Vă dau un sfat util. De ajungeţi într-un mare oraş din lumea largă, sau chiar din ţara voastră, cum ar fi municipii reşedinţă de judeţe şi vreţi să aflaţi realitatea exactă a momentului din acea localitate, urcaţi-vă într-un taxi şi intraţi în vorbă cu omul de la volan. De preferat, alegeţi o maşină condusă de un taximetrist între două vârste. Aşezaţi-vă pe scaunul de lângă el şi nu vă scufundaţi în propriile voastre gânduri şi păreri preconcepute. Spuneţi-i că aţi vrea să ştiţi cât mai multe lucruri despre acel oraş şi împrejurimile sale. În doar câteva minute veţi afla ce fac bine sau rău edilii acelui oraş, care-i starea de spirit a generaţiei tinere şi a celei mai puţin tinere, care-i viaţa de noapte a restaurantelor, barurilor, cinematografelor şi teatrelor; unde se mănâncă cel mai sănătos şi gustos, unde se doarme cel mai odihnitor şi mai ieftin; unde este periculos să mergeţi, fie ziua fie noaptea, etc. Etc. Mulţumiţi-i, onorându-l cum credeţi de cuvinţă, dar şi rugaţi-l să vă ofere numărul său de telefon, pentru al putea avea, la nevoie, un fel de ghid şi chiar de înger păzitor şi sfătuitor.

    Scriitorul francez Honore de Balzac (1799-1850), adeseori spunea că „Prostia e de două feluri: tăcută şi vorbăreaţă.”. În ceea ce mă priveşte, prefer a doua variantă pentru că-mi aduce în casă sonorul zgomotos al televizorului. Recunosc că cu voia mea prostească. Dar promit să-l trimit la fier vechi, pentru ca astfel să se aleagă praful şi de el şi de vorbele şi imaginile sale. Vorbe nu numai bârfitoare, dar şi enervant de ţipătoare şi de mincinoase!

    – Aţi observat ce se petrece de la o vreme încoace?: Dacă-i cu plată, cultura nu prea contează. Şi invers: dacă-i pe gratis, atunci toată lumea vine buluc la spectacole ei. Iar de-i la iarbă verde sau iarna la schiat cu siguranţă că se va mânca bere cu mici mari, cu puţin muştar şi cu multă pâine. Şi asta, indiferent de-i muzică folk, populară, rock sau metalică; de se joacă ţărăneşte sau se dansează domneşte; de se râde sau se plânge; de-i teatru sau e ceartă pe scenă, de-i film artistic sau documentar şi de desene animate! Iar dacă se încheie cu focuri de artificii, atunci îi musai „tare faină viaţa în Ardeal”.

   – O vorbă înţeleaptă, care pentru mintea mea bătrână şi obosită, rămâne cu autor necunoscut: „Nu există alb fără negru şi nici fericire fără nefericire”. Ca urmare, pe ambele înţelesuri se poate broda fie un cântec doinit, fie un capitol de roman inspirat din viaţa satului românesc şi transilvan.

   Este o enorm de mare diferenţă între grădinarul-floricultor-pomicultor şi asfaltatorul-pietrar- pavator. Primul este chemat de stăpâna bogată a vilei sale să-i înfrumuseţează grădina şi curtea cu gazon de iarbă verde şi cu pomi decorativi şi fructiferi. Dar şi cu flori înfloritoare şi plăcut mirositoare. Al doilea este chemat de soţul soţiei sale ca să-i urâţească curtea şi grădina casei cu dale din beton colorat, cu marmură alunecoasă, cu bolovani bolovănoşi, cu faianţă decorată fistichiu, cu gresie zgrunţuroasă, cu grilluri electrice şi cu grătare fumegânde, purtătoare ale aromelor de mici, cârnăciori şi fleici usturoiate, pişcoase, sărate şi piperate.

   Un oarecare scriitor şi jurnalist englez, pe numele său de Gilbert Keith Chesteron (1874-1936), ne-a lăsat să înţelegem că prietenii bărbaţi şi pritenele femei te iubesc aşa cum eşti, în vreme ce soţia sau soţul nu ostenesc în a te preschimba într-o altă persoană. Iar de nu-i izbutesc zadarnicul lor efort, atunci se miră cum şi de ce anume a ajuns la divorţ.

   – Curând, după euforia electorală prezidenţială, aproape generalizată, din toamna anului 2015, românul s-a văzut din nou înşelat în aşteptările sale extrem de modeste. Acelea de a trăi el şi ai lui, de la o zi la alta, cu ceva mai bine. Ca urmare, s-a văzut nevoit să îşi retrimită speranţele la muncă în îndepărtata şi neagra străinătate. Însă, nu mai înainte de aşi fi reactualizat relaţiile cu profesorii-meditatori de limbi străine, precum cei de engleză, germană, spaniolă, franceză şi italiană. Iar acest disperat şi costisitor efort continuă să-l facă până şi cei care ştiu să îndruge măcar o sută de cuvinte din amintite limbi ale occidentului european şi nordului american.

Sibiu, iulie 2019

Ioan Vulcan-AGNITEANUL

Despre autor
  1. Valentin Uban Reply

    Frumoase ganduri si sfaturi, intelepte si uneori malitioase, multumim.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.