Din puţul fără fund, dar cu telecomandă

Emisiunile trece, perlele rămâne 

 Fraierii care înțelegem • Reușește să izbutească • Jurnalul dau detalii a cumpărăturilor • Ditamai namilele • Repetiția Holocaustului • Și șansă, și noroc • Unio Trium Nationum Recidiva

  • „Noi nu suntem nişte fraieri care nu înţelegem cifrele.” (Robert Negoiţă, Ştirile Pro TV, 30 ianuarie 2019)

Ce-avem noi aici? Un dezacord în persoană. Corect era „care nu înțeleg”, pentru că fraierii nu înțeleg și cu ei trebuia făcut acordul, iar ei sunt la persoana treia, nu la persoana întâi. Cum am putea fi „noi” fraierii, chiar dacă despre „noi” vorbea primarul Sectorului 3?

  • „După un drum cu autocarul plin de peripeţii…” (Ştirile Pro TV, 30 ianuarie 2019)

Se înțelege că autocarul a fost plin de peripeții, din topica neinspirată. De fapt, drumul a fost plin de întâmplări.

  • „Nici vorbă de respectarea celor mai elementare norme legate de consum.” (Ştirile Pro TV, 30 ianuarie 2019)

Dacă un lucru e elementar, nu lasă loc de grade de comparație. Ori e elementar și atât, ori nu e, la fel cum nu poți fi „cel mai primul”, „foarte ultimul” sau „mai maxim”.

  • „Cu îngrijorarea că nu reușește să izbutească cu argumente.” (Antena 3, 31 ianuarie 2019)

Pleonasmul a fost scăpat într-un comentariu despre viceprimarul PSD Aurelian Bădulescu și despre bătaia din Consiliul General al Capitalei, când partidul a încercat să-și dea jos propriul om. „A reuși” înseamnă „a izbuti”. Fix la fel identic și același lucru! Plus o cacofonie mică, dar sesizabilă, la final.

  • Jurnalul Național dau toate detaliile a cumpărăturilor.” (Mircea Badea, Antena 3, 31 ianuarie 2019)

Cum s-a întâmplat de au ajuns aceste dezacorduri „În gura presei” e greu de explicat. Subiectul era mobilierul proaspăt cumpărat pentru Palatul Cotroceni, deci nimic senzațional, nimic amețitor, așa că nu se explică deloc pierderea busolei și rătăcirile. Avem un dezacord între subiect și predicat (Jurnalul dau) și un articol posesiv genitival pus inutil, dar și în formă greșită (a în loc de ale). Corect era fără articol și cu prepoziția „despre”: jurnalul dă toate detaliile despre cumpărături.

  • „Erau ditamai namilele de animale.” (Kanal D, 2 februarie 2019)

Iubim zimbrii și ne pare rău că nu mai există în pădurile noastre urmași direcți ai legendarelor creaturi impunătoare (repopularea de după exterminarea lor de la noi s-a făcut cu niște zimbri de import). Dar una e problema cornutelor istorice și altceva este pleonasmul grosolan. Cum adică „ditamai namilele”? Namilă înseamnă ceva uriaș. Facem proba inversă, ca la aritmetica de clase mici: există „namile pitice” sau „ditamai micuții”? Nu! Deci așadar prin urmare, e nasol, rău și urât.

  • „Să prevenim repetiția acestor orori.” (Felicia Waldman, TVR 1, 2 februarie 2019)

Se cuvine mereu să avem grijă de limbaj, dar când e vorba despre Holocaust, ea trebuie dublată. Aici nu e potrivit cuvântul „repetiție”. Corect era „repetarea”.

  • „Am avut și șansă, și noroc.” (Vasile Miriuță, CFR 1907 Cluj – FC Hermannstadt 1-1, Digi Sport 3 TV, 2 februarie 2019)

Ce chestie! Ce pleonasm! Păi, poți să ai șansă, dar, simultan, să ai ghinion? Nu! De ce? Pentru că șansă și noroc înseamnă același lucru. O formulă de acest fel ar fi greu acceptabilă chiar într-un context atent și intenționat construit, în care s-ar dovedi cu argumente că se cuvin spuse ambele, cu nuanțe clare de departajare pentru fiecare. Ceea ce nu e cazul aici, pentru că antrenorul sibienilor vorbea despre lucruri simple din fotbal: faze, ratări, goluri, scor și noroc, cu niciun subtext de mare rafinament.

* O precizare se cuvine făcută în legătură cu înmulțirea echipelor de fotbal din Ardeal care atacă (pe față sau perfid) ideea că Ardealul este românesc. Iată cum: 1) Echipa din Sibiu se numește „Hermannstadt”, deși comunitate germană nu prea mai există în orașul ardelean – în niciun caz nu e atât de mare, încât singura echipă de top a orașului să poarte numele de pe vremea ocupației străine în Transilvania. 2) Budapesta bagă milioane de euro (bravo ungurilor!), ca să ducă în vârful Ligii întâi din România echipa „Sepsi” din Sfântu Gheorghe, care poartă un nume reprezentativ pentru comunitatea secuilor. 3) CFR 1907 Cluj are în denumire anul 1907, când Clujul se afla sub administrația (ocupația) imperială austro-ungară, rezultând de aici și o contradicție în termeni: dacă echipa maghiarilor din Cluj chiar a fost fondată în 1907, pe vremea imperiului, atunci cum să poarte numele Căilor Ferate Române? Aici ceva e putred și arată a falsificare de istorie a clubului.

Deci, recapitulăm: s-au creat trei entități sportive, foarte vizibile în mass-media internă și internațională, care vor să acrediteze imaginea unui Ardeal în care ungurii, nemții și românii ar fi părți egale. Ce ticăloșie, dezvoltată imediat după venirea lui Traian Băsescu la putere (când CFR Cluj a urcat vertiginos, sub patronajul lui Arpad Paszkany, protejatul președintelui Băsescu, care avea atâta nevoie de voturile maghiarilor)! Iar recent, după venirea lui Klaus Werner Iohannis la Cotroceni, hodoronc-tronc, coincidență, iată și o echipă cu nume german în Sibiul fără prea mulți nemți, ca să fie reîmprospătat Unio Trum Nationum (uniunea ungurilor, secuilor și sașilor), care să domine Ardealul și să îi excludă exact pe românii majoritari și chiar de pe propriile pământuri milenare. Ca să terminăm în cheia perlelor: Unio Trium Nationum Recidiva!

Andrei Păunescu / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.