Emisiunile trece, perlele rămâne 

Din puţul fără fund, dar cu telecomandă

 Poeții și scriitorii din gura lui Werner • Sharapova revine din nou • Tinerii se dezlănțuiesc • Obligația fiecărui persoane • Multe se poate face la Dinamo • Lucru pe care românii le cunosc • Musai și obligatoriu Președinția pentru PSD • Patinaj pe gheață, sub tramvai

 

  • „Poeți și scriitori.” (Klaus Werner Iohannis, Realitatea TV, 15 ianuarie 2019)

Îi atragem atenția președintelui României că și poeții sunt scriitori, deci formularea este greșită, e pleonastică. Probabil că, ocupat cu fizica și cu meditațiile (e firesc, din moment ce activitatea i-a adus bani din care a cumpărat șase case), cu retrocedările din Sibiu și cu apărarea intereselor străinilor și a Codruței Kovesi, pasionat de tenis, de plimbările prin Florida și Tenerife și atent până la poziția de drepți la solicitările din Germania, domnul Werner n-a mai avut timp să se ocupe și de lexicul românesc, confundând substantivul „scriitor” cu substantivul „prozator”, care, la rândul lui, desigur, nu-i același lucru cu „poetul”.

  • „Sharapova revine din nou.” (Digi Sport TV, 16 ianuarie 2019)

Atât de bătătorit, de îmbătrânit în rele e acest pleonasm, încât ne e nouă rușine să-l mai subliniem. Dar însă totuși, rușinea trebuie să ne treacă, n-avem ce face, iarăși încă o dată pentru a câta oară? și s-o spunem ferm și hotărât: gata, suficient, destul, ajunge!

  • „Mai mulţi tineri se dezlănţuiesc.” (Focus, Prima TV, 16 ianuarie 2019)

Ar fi fost corectă această formă de plural doar dacă era vorba de eliberarea din lanțuri a junilor. Dar aici e ceva mult mai prozaic: niște tineri care „se dezlănțuie”. E o diferență, totuși, între cele două forme despre care vorbim, iar asta duce la confuzie.

  • „Este obligaţia fiecărui persoane să se asigure.” (Observator, Antena 1 TV, 16 ianuarie 2019)

Purtătorul de cuvânt al Poliţiei s-a gândit la „om”, dar a spus „persoană” . De aici, a ieșit un prăpădit de dezacord cu miasmă de anacolut neliterar, pentru că vorbirea a început la masculin („fiecărui”) și a continuat la feminin („persoană”), dar fără niciun efect stilistic, dimpotrivă.

  • „În două săptămâni se poate face multe.” (Dinamo București – FC Sion 0-3, Digi Sport 2 TV, 16 ianuarie 2019)

Jucătorul dinamovist nu numai că face greșit acordul între subiect și predicat, dar, ca orice sportiv dedicat, crede că, indiferent dacă echipa sa a pierdut un amical cu niște fotbaliști elvețieni de mâna a doua, în două săptămâni „se poate întâmpla” miracole. Ceea ce nici nu credem, nici nu ne dorim, sincer vorbind. Mai binele e dușmanul binelui. Decât să se facă de râs în continuare în play-off-ul de șase echipe, e mai bine pentru Dinamo să câștige play-out-ul ultimelor opt, ca în sezonul trecut. Vorba poporului român: decât în play-off codaș, mai bine în play-out fruntaș.

  • „Neglijarea istoriei… lucru pe care unul din trei români le cunosc.” (Cristian Diaconescu, Digi 24 TV, 22 ianuarie 2019)

Nasol dublu dezacord, scos pe gurița fină a politicianului. Corect era „îl cunoaște”. Acordul predicatului nu trebuia făcut la plural, cu „trei români”, chiar dacă erau cuvintele mai apropiate, ci, la singular, cu „unul” (care cunoaște), iar pronumele „îl” trebuia acordat cu „lucru”, ca să păstrăm corectitudinea gramaticală. Dar ce pretenții de consecvență să avem de la cunoscutul călător politic de meserie, care și-a început fulminant cariera mare ca ministru PSD și, de câțiva ani, tot eșuează, cu aer de șantaj în nas, ca împingător de epavă politică al lui Traian Băsescu, la Partidul Mișcarea Populară?

  • „Este musai și obligatoriu să câștigăm alegerile prezidențiale.” (Codrin Ștefănescu, Antena 3, 24 ianuarie 2019)

E clar că social-democrații ar face orice ca să mai câștige și ei Președinția, ale cărei fotolii nu le-au mai cucerit din 2000, când tot clasicul Ion Iliescu a reușit performanța. Dar asta nu înseamnă că, pentru un asemenea scop major, se poate mutila limba română, pe frontul electoral, cu acest pleonasm de rang înalt: „musai” și „obligatoriu” înseamnă „fix la fel același lucru identic”.

  • „Două persoane au alunecat din cauza gheţii sub tramvai.” (pe ecran, RTV, 25 ianuarie 2019)

Caz tipic de topică defectă, cu efect de confuzie. Era simplu și clar dacă se scria mai devreme în propoziție unde au alunecat cei doi („sub tramvai”). Așa, pare că victimele au alunecat pe gheața de sub tramvai, încât ne întrebăm cum au reușit să meargă în picioare sub mijlocul de transport, ca să poată aluneca.

 

Andrei Păunescu/ UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.