◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro16.04.2024

Emisiunile trece, perlele rămâne

Din puţul fără fund, dar cu telecomandă

 Rate mai mare • Însă în schimb • Dar însă suficient • Decât trebuie • Emil Boc către italieni: Vive la France! • Scopul și dorința este • Să-l demigreze, să-l demigreze pe preot • Anihilat de gheață • Omuespiritual

 „Rate mai mare!” (pe ecran, Digi 24, 25 ianuarie 2019)

Rar ne e dat să întâlnim o formă greșită de feminin-plural la un cuvânt atât de simplu și de frecvent folosit cum e „mare”. Atât de banal este, încât editorii de text au scris pe ecran forma de bază, la singular. Deci, nu e nicio scuză că a fost o scăpare a oralității.

  • Însă în schimb, locuitorii Capitalei au primit un mesaj.” (Realitatea TV, 26 ianuarie 2019)

Pleonasm clar și limpede: „însă” înseamnă fix la fel ce-nseamnă și „în schimb”.

  • Dar nu pare a fi însă suficient.” (Eurosport 1, 27 ianuarie 2019)

Finala Australian Open, dintre Novak Djokovic și Rafael Nadal, a fost și o trântă cu gramatica. Aici, avem un pleonasm, echivalent cu o minge ușoară, dată în plasă.

  • „Noi decât trebuie să demonstrăm pe teren.” (Mihai Teja, Digi Sport 1 TV, 28 ianuarie 2019)

Noul antrenor al FCSB (fostă Steaua București) are, probabil, multe calități, dar printre ele nu se numără grija față de limba română. „Decât” trebuie pus doar în formulările de negație. Altfel, avem la dispoziție variantele corecte „numai” și „doar”.

  • „Excelențele voastre, reprezentanți ai Ambasadei Italiei la București, doamnelor și domnilor, e un moment de istorie pentru comunitatea noastră clujeană de a avea, începând de astăzi, un consul onorific, un consulat onorific la Cluj-Napoca… moment de referință și pentru românii care trăiesc în Italia… Relațiile româno-italiene sunt… și relații de suflet, sunt relații care ne definesc, sunt relații care ne leagă dincolo de vremuri și timp… Foarte mulți concitadini români trăiesc în Italia și scopul și dorința noastră este să-i aducem acasă, aici, la Cluj-Napoca… Centrul Cultural Italian este un centru extrem de dinamic, de vibrant… pentru cei care nu ați fost acolo… Să ne revedem sănătoși împreună, Vive la Roumanie, Vive la France!… Așteptăm, domnule consul, să sărbătorim ziua Italiei, aici, la Cluj-Napoca…” (Emil Boc, Antena 3, 28 ianuarie 2019)

Primarul Clujului, prezent la inaugurarea Consulatului Italian din Cluj, în 25 ianuarie 2019, a tras o mică tautologie („vremuri și timp”), un dezacord în persoană („cei care nu ați fost”; corect era: cei care nu au fost), un mare dezacord între subiect și predicat – „scopul și dorința este” și, peste toate, o mare gafă diplomatică, vorbind minute în șir cu gura plină de „Italia”, dar urând bombastic viață lungă Franței. A încercat el s-o dreagă, apoi, dar n-a mers.

  • „Simona Gherghe: Ce interes avea doamna profesoară să spună aşa ceva (despre preot)?
    Enoriaşă: Ca să-l demigreze, ca să-l demigreze!(Acces direct, Antena 1, 29 ianuarie 2019)

Se pare că fenomenul grav al migrației populației se repercutează și asupra cuvintelor ceva mai pretențioase pe care le aleg oamenii simpli. A vrut și biata femeie să spună la TV un cuvânt şmecher și i-a ieșit o prostie, repetată, ca să nu avem dubii.

  • „Preotul mă ameninţă că iar ai îndrăznit să vii?” (Acces direct, Antena 1, 29 ianuarie 2019)

Tocmai profesoara de engleză de la ASE, care, cică, a fost sedusă şi abandonată de preot, amestecă planurile vorbirii, fără să ne avertizeze și fără să folosească instrumentele obligatorii exprimării clare. Verbul pus la persoana nepotrivită ne-a făcut să credem, din spusele profesoarei, că preotul donjuan avea ceva să-i reproșeze realizatoarei Simona Gherghe. Aveam pretenții mai mari de la o profesoară de engleză. Se vede treaba că nu oricine are această diplomă este capabil să vorbească bine și să observe greșelile de limbă, ca un șoim bucovinean, mereu pe fază, căruia îi mulțumim pentru veghea sa și sprijinul dat acestei rubrici.

  • „Cine trece pe şosea este anihilat de această gheaţă care se formează.” (Ştirile Pro TV, 29 ianuarie 2019)

Doamne! Anihilat înseamnă fie ucis, fie răpus, ca într-o luptă. Trebuia găsit alt cuvânt: „amenințat”, „blocat”, „oprit” etc.

  • Lui Mircea Diaconu știți ce s-a întâmplat.” (Mugur Ciuvică, Antena 3, 29 ianuarie 2019)

Dezacord, ca un puiuț de anacolut. Corect era fie „cu Mircea s-a întâmplat”, fie „lui Mircea i s-a întâmplat”.

  • „Ăia au râs pentru că li s-a părut că omu’ e spiritual.” (Mircea Badea, Antena 3, 29 ianuarie 2019)

Vorbind despre franceza pătrățoasă folosită la CEDO de procurorul general, Augustin Lazăr, Mircea Badea ne-a făcut cadou (nu credem că intenționat) un nou ligament pervers, cu spirit în coadă.

Andrei Păunescu / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *