Sindromul Stockholm se caracterizează printr-o situație paradoxală. Victima dezvolta sentimente de admirație, de dragoste, fata de agresor. Sintagma a apărut în anul 1973, după ce patru angajați ai unei bănci suedeze au fost luați ostateci, timp de patru zile. În toată această perioadă, intre ostateci și agresori s-a creat o legătura greu de explicat, dat fiind situația în care s-au aflat.
Declaraţiile celor patru angajați ai băncii au fost halucinante. Ei vorbeau cu multă empatie despre cei patru.
Un alt caz s-a petrecut în Brazilia. Patricia, fiica unui proprietar al unui important canal de televiziune a fost răpită și eliberată după șapte zile, după ce tatăl său a achitat o mare sumă de bani. După eliberare, Patricia a acordat un interviu în care a vorbit în termeni elogioşi despre agresorii săi.
În plan psihologic, sindromul Stockholm este observat și analizat ca fiind o multitudine de reacţii emoţionale care se produc la o persoană într-un moment de criză, atunci când subiectul este dominat de un agresor.
Martin Symonds, psiholog, considera că este vorba despre o stare pe care o numește frică înghețată. Victima este prinsă într-un fel de congelator. La început, este cuprinsă de o frică abominabilă. Mai târziu, începe să-și disimuleze sentimentele și stările. Devine calma, colaborează cu agresorii și le ascută ordinele. Se declanşează un mecanism de autoprotecţie.
Victima se comporta contrar regulilor sociale învăţate înainte. În loc să depună rezistenta, victima dezvolta un sentiment de simpatie fată de agresori.
Sindromul Stockholm se manifestă și în relații de la locul de muncă. Angajatul este obedient, asculta și executa toate ordinele date de șef, până când se produce o stare de epuizare care poate duce la depresii sau sinucidere. Studiile arată ca în Japonia sunt cele mai multe astfel de cazuri, iar rata sinuciderilor crește alarmant.
Sindromul Stockholm apare și în cazul relațiilor interpersonale, în relaţiile de cuplu sau în familie. Victima suporta o avalanşă de abuzuri fizice sau emoţionale, găsind scuze sau justificări cu privire la agresor.
Poate că unul dintre cele mai celebre cazuri de sindrom Stockholm este cel al lui Patty Hears, nepoata unui miliardar american, care a fost răpită de un grup terorist de stânga. Cu toate că a avut mai multe ocazii să evadeze, ea a refuzat acest lucru. Ea s-a alăturat grupului și a participat la câteva jafuri. În doar 19 luni, Patty a devenit unul dintre cei mai temuţi terorişti.