default-logo

La Centenar / Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România

La Centenarul său, Uniunea Ziariştilor Români(UZR) şi-a făcut datoria cu asupra de măsură. După ce, cu diplomaţie şi perseverenţă, preşedintele ei, Doru Dinu Glăvan, a reuşit să impună legal obştea jurnaliştilor în cadrul uniunilor de creaţie (ale scriitorilor, pictorilor şi sculptorilor, muzicologilor, cercetătorilor ştiinţifici etc.) spre a se bucura de toate drepturilor ce i se cuvin unui creator, în anul centenar UZR a avut o activitate mai rodnică şi pilduitoare. Printre altele, a acordat premii. Mă simt dator să menţionez că Doru Dinu Glăvan este iniţiatorul şi finanţatorul Atlasului lingvistic al Văii Timocului, o lucrare ştiinţifică, elaborată de filiala Academiei Române din Cluj, cercetare care a demonstrat, cu argumente strict ştiinţifice, că în Valea Timocului (sârbesc şi bulgăresc) se vorbeşte limba română, dialectul daco-român, graiul bănăţean şi oltenesc, şi nicidecum limba vlahă.

Sub genericul cântecului lui Jean Moscopol, Tot ce-i românesc nu piere, UZR a organizat Gala Premiilor pe 2018, pe şase categorii, printre cei premiaţi aflându-se nume sonore (Geo Ciolcan, Miron Manega, Gh. Şincan, Maria Gheorghiu, N. Băciuţ, Mihaela Albu, Dan Anghelescu etc.), prezentaţi de alţi jurnalişti sau scriitori consacraţi (Neagu Udroiu, Nora Iuga, Viorel Popescu, N. Băciuţ, N. Georgescu, Dan Constantin, Şt. Mitroi, Nicolae Dan Fruntelată etc. Vezi, pe larg, „Flacăra lui Adrian Păunescu, 19, nr. 24, 28iunie-4iulie 2019).

La propunerea lui Nicolae Georgescu, cunoscutul eminescolog şi om de cultură, a fost aleasă data de 28 iunie ca Ziua Ziaristului Român. Este ziua în care s-a încercat scoaterea din viaţa politică (parţial reuşită) a celui mai mare jurnalist român de până acum: M. Eminescu.

Sub genericul Împreună scriem istoria clipei!, pe 28 iunie 2019, în sala „C. Brâncuşi” a Parlamentului României, s-au acordat Premiile „Eminescu, Ziaristul”, pentru „consecvenţa, abnegaţia şi pasiunea de care dă dovadă în eternizarea geniului românesc”, următorilor: scriitorului Aurel Ştefanachi, directorul Editurii TipoMoldova din Iaşi, care editează 200 de ediţii anastatice Eminescu, precum şi alte volume ale unor eminescologi consacraţi; Emilian Marcu, poet, prozator şi critic literar din Iaşi, colaborator al „Convorbirilor literare” şi altor reviste literare; Tudor Nedelcea, critic şi istoric literar craiovean, autor a peste 12 cărţi numai despre Eminescu (în special despre publicistica sa); Adrian Dinu Rachieru, critic şi istoric literar, eseist, sociolog timişorean, autorul unor cărţi valoroase Eminescu după Eminescu (2009), Despărţirea de Eminescu?(2012), Con-vieţuirea cu Eminescu. Post-mortem, i-a fost acordat premiul „Eminescu, Ziaristul” acad. Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, care a mers pe urmele lui Eminescu, făcând noi descoperiri, aşezând busturi sau a dezvelit plăci memoriale, dar, înainte de toate, autorul a numeroase cărţi şi albume despre Eminescu.

Premianţii au fost prezentaţi de N. Georgescu, Ştefan Mitroi, Miron Monega, Ilie Cristescu. Cei cinci premianţi ai celei de-a şaptea ediţie a Zilei Ziaristului Român au primit în dar câte o sculptură, Izvor traversând pădurea inspirată din poezia eminesciană, „unde tema izvorului apare ca un Eden obsesiv, purtând nostalgia anilor copilăriei fericite, petrecute la ţară, în preajma codrului. Constrâns de forma cilindrică a trunchiului de copac, cu mijloacele nonverbale ale sculptorului, artistul Doru Vasiuţi a dorit să sugereze curgerea lichidă a apei, dorind totodată să inducă şi ideea de sursă, obârşie, punct de plecare, naştere, început de drum, şuvoi nestăvilit”, cum este caracterizată această sculptură.

La ediţiile anterioare au fost onoraţi cu această distincţie alte mari personalităţi ale culturii noastre: Dimitrie Vatamaniuc, Eugen Simion, Nicolae Dabija, Ilie Bădescu, N. Georgescu, Th. Codreanu, Lucia Olaru-Nenati, Lucian Chişu, Al. Dobrescu, Elena Condrei, Miron Monega, Gh. Ene, Dan Toma Dulciu, Florin Gheorghe, Gh. Spircu, V. Roncea.

Cu acest prilej, a fost acordată distincţia „Credinţă şi loialitate” unor ziarişti, care, conform genericului afişului, Împreună scriem istoria clipei!. A fost lansat Imnul jurnalistului român (versuri de Miron Monega, muzica Mihai Napu).

Sunt oameni buni în breasla noastră, să-i cunoaştem” a zis preşedintele Doru Dinu Glăvan, oferindu-le, drept răsplată, această distincţie semnificativă unor profesionişti ai condeiului sau microfonului (A. Talianu, I. Vulcan, Mihaela Helmis, Ilie Cristescu, Uban Valentin, Tudor Chirilă, Şt. Iovan, Cristina Munteanu, Karen Atilla Sebeni, Cristian Tabără, M. Buznea, M. Găbudean, E. Verman, Livia Ciupercă, Marin Nencescu, Corneliu Cârlan, N. Badiu, Cristina Sava, Firiţă Carp, I. Tiţă, Călin D. Manolache, Ana Cristina Popescu, Maria Bârgău, Marin Ştefan, N. Grigore Lăcriţă, Maria Creţu, Graur Alina Ciorici, preotul C. Necula, Laurian Stănchescu). A impresionat apelul disperat al ziaristei din Covasna, Maria Creţu Graur ca autorităţile române şi, în general, opinia publică să cunoască adevărata realitate din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, unde românii au devenit o minoritate neprotejată de statul român.

A trezit emoţii şi recitarea poeziei eminesciene, Rugăciune, de către părintele profesor  Const. Necula (aceeaşi poezie a recitit-o în limba română Papa Ioan Paul al II-lea, cu origini româneşti, în timpul evenimentelor de la Timişoara din decembrie 1989), care i-a îndemnat, totodată, pe ziarişti să nu-şi piardă curajul că „lucrurile au luat-o razna”, iar acolo „unde există condei, există Dumnezeu”.

Întreaga festivitate a fost onorată de prezenţa actorului-cântăreţ Sergiu Cioiu, venit din Canada (unde-i stabilit) spre a recita: Odă. În metru antic, Eu nu cred nici în Iehova şi Floare albastră, a artistei poporului din R. Moldova, Lenuţa Burghilă, care ne-a încântat cu romanţa De ce nu vii şi cu Mai am un singur dor, în limba japoneză. De altfel, la Bruxelles, artista basarabeancă a cântat romanţe, după poeziile eminesciene, în 10 limbi de circulaţie internaţională.

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, care reuneşte peste trei mii de membrii, şi-a onorat emblema şi statutul, organizând două gale de premiere remarcabile.

Tudor Nedelcea

critic și istoric literar

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.