◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Scurt eseu despre recunostinta – Duminica a 29 a dupa Rusalii…

Recunoştinţa,

Duminica a 29 a după Rusalii ne pune în faţa textului/fragmentului evanghelic de la Sf. Luca, 17, 12-19, în care ni se relatează minunea vindecării celor zece leproşi!…

Impresionant, grăitor şi mişcător acest pasaj scripturistic, atât de elocvent şi, de adevărat sau actual căci, da, greu ne mai este nouă, oamenilor, să fim recunoscători, îndeosebi faţă de Dumnezeu şi, nu în ultimul rând, faţă de semenii noştri!…

Da, într-adevăr, recunoştinţa este o floare rară care trebuie, însă, cultivată des!…

Da, este dificil de înţeles, de ce fapta cea bună stă sau rămâne foarte puţin timp în mintea şi inima noastră pe când, în opoziţie, fapta cea rea nu o putem ierta, trece cu vederea ori şterge uşor din sufletul nostru!…

Uităm foarte repede darul primit, binele făcut, mulţumind prea rar, prea puţin, ori prea superficial, în schimb, când este vorba de fapta cea rea, ne ascuţim simţul justiţiar şi intransingent, care alimentează dorinţa reglării de conturi sau a răzbunării, sancţionării, amendării şi pedepsirii cu orice chip, fără tăgadă, rest ori întârziere!…

Da, noi, cei nouă, afectaţi de toată această maladie ori „lepră” a nerecunoştinţei, considerăm că, în dreptul nostru stau numai facilităţi, merite şi privilegii iar în dreptul celorlalţi stau toate datoriile şi obligaţiile acestui veac!…

Trebuie, aşadar, să înţelegem „că ce faci, te face şi ţi se va face”, altminteri că, până când nu ne vom întoarce către Dumnezeu şi semenul nostru, cu gestul sincer al recunoştinţei, gratitudinii şi mulţumirii, nu vom avea parte, nici noi, de linişte, apreciere sau preţuire, niciodată, de le nimeni!…

Stelian Gomboş / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *