◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Războiul din Ucraina și „neutralitatea politică” (aparentă) a Comitetului Olimpic Internațional

Comitetul Olimpic Internațional (CIO) a fost întotdeauna politic. Dar invadarea Ucrainei de către Rusia, în urmă cu trei săptămâni, a scos la iveală faptul că pretențiile de „neutralitate politică” pe care le-a avut mereu au fost doar aparente, scrie AP.
Aproape toate Jocurile Olimpice Moderne, care datează din 1896, au avut tentă politică. La Anvers, în 1920, țările învinse în Primul Război Mondial nu au fost invitate să participe. Asta însemna Germania, Austria, Bulgaria, Ungaria și Imperiul Otoman. Nici nou-formata Uniunea Sovietică nu a participat. În 1936, la Berlin, Hitler spera să folosească Jocurile pentru a promova așa-numita superioritate rasială ariană. Americanul de culoare Jesse Owens a câștigat patru medalii de aur… În Mexico City, în 1968, americanii de culoare Tommie Smith și John Carlos au fost învingători, dar Comitetul Olimpic al Statelor Unite i-a dat afară din echipă, pentru ca în 2019 să fie incluși în Hall of Fame al Comitetului Olimpic și Paralimpic al Statelor Unite.
Acum, Jocurile Olimpice se mută din China, o țară care interzice practic toate protestele, în Franța, unde protestele viguroase de stradă fac parte din cultură și unde menținerea ordinii ar putea fi o sarcină foarte complicată.
Xu Guoqi, istoric la Universitatea din Hong Kong și autorul cărții „Olympic Dreams: China and Sports” afirmă că orice „nouă epocă a Războiului Rece ar putea fi o veste proastă pentru Jocuri. La urma urmei, în timpul Războiului Rece inițial totul era politic și Jocurile Olimpice au înregistrat trei boicoturi – Montreal, Moscova și Los Angeles. Spiritul olimpic s-a stins atunci…
Mi se pare că nu a existat niciodată o Olimpiada pură”.

„O dilemă care nu poate fi rezolvată”…
Există decalaje uriașe între ceea ce CIO a insistat de mult că este – „însăși inima sportului mondial” – și o viziune care se apropie mai mult de realitate; o afacere sportivă, cu sediul în Elveția, care generează aproximativ 90% din veniturile sale din vânzarea drepturilor de difuzare și sponsorizări.
Din ce în ce mai mult, CIO trebuie să răspundă în fața sponsorilor bogați, care au fost un factor important în urmă cu 30 de ani, deoarece Jocurile, aproape falimentare, au devenit comerciale și profesioniste. Sportivii olimpici fac și ei presiuni, conștienți de cariera lor fragilă (doar 30% dintre ei participă la Jocurile Olimpice de mai multe ori).
În urma invaziei Ucrainei, CIO a recomandat ca federațiile sportive și organizatorii de evenimente „să nu invite sau să permită” sportivilor ruși sau belaruși să participe. Pe de altă parte, însă, a rămas în afara luptei și i-a îndemnat pe alții să acționeze: nu a interzis Comitetele Olimpice din Rusia sau Belarus, nici pe membrii CIO din acele țări și nici nu a cerut public ca sponsorii de top ai CIO să ia vreo măsură.
Rob Koehler, secretarul general al grupului de advocacy Global Athlete, a declarat că „eșecul de a acționa rapid împotriva Rusiei și Belarusului va continua să erodeze marca olimpică. Și atunci când această marcă se erodează, cei mai afectați sunt sportivii – cei care umplu stadionul și atrag sponsori”.
De altfel, în prima sa conferință de presă, acum opt ani și jumătate, în calitate de președinte al CIO, Thomas Bach a explicat poziția organizației cu o ambiguitate… precisă: „CIO nu poate fi apolitic. Trebuie să realizăm că deciziile noastre la evenimente precum Jocurile Olimpice au implicații politice. Și atunci când luăm aceste decizii trebuie, desigur, să luăm în considerare implicațiile politice. Dar pentru a ne îndeplini rolul de a ne asigura că la Jocurile Olimpice Carta este respectată, trebuie să fim strict neutri din punct de vedere politic”.
Cu o zi înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, Bach a spus din nou că poziția CIO trebuie să fie „neutralitatea politică”. Trei săptămâni mai târziu, după ce Bach a stat lângă președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping la ceremonia de deschidere, Rusia a invadat Ucraina. CIO a recunoscut o realitate, spunând că războiul a creat „o dilemă care nu poate fi rezolvată”…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *