A nutrit sentimente dumnezeiești față de românii din nordul Bucovinei
Înalt Prea Sfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a trecut la cele veșnice în ziua de 20 mai 2020, la ora 00:50, în urma unui al doilea atac de cord. Înalt Prea Sfinția Sa se afla internat din data de 20 aprilie a.c. la Spitalul „Matei Balş” din Bucureşti, din cauza infectării cu noul coronavirus. Ierarhul avea 90 de ani, fiind cel mai în vârstă membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, transmite basilica.ro
ÎPS Părinte Pimen a cunoscut întotdeauna și foarte bine situația noastră, a românilor din nordul Bucovinei. Înalt Prea Sfinția Sa mereu s-a rugat pentru frații români din afara țării, deseori pomenind despre problemele și necesitățile noastre spirituale. Am avut fericita ocazie de mai multe ori să-l ascult nu l-a televizor sau radiou, dar din fața sfântului altar, în fața enoriașilor pe care după cum simțeam, întotdeauna i-a iubit dumnezeește. Înalt Prea Sfințitul Părinte cu mare durere în suflet vorbea despre evenimentele de la Lunca și Fântâna Albă unde au fost împușcați românii dornici de țară, despre românii care au murit în deportările comuniste.
Nu uit cu câtă dragoste a vorbit despre Corul „Fiii Arboroasei” de la biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil din Iordănești, ascultându-ne în cadrul Festivalului internațional de colinde din parohia Dorna Candrenilor, la care a fost prezent. Cu câtă dragoste și modestie ne vorbea nouă, coriști amatori dintr-un sat nord-bucovinean, El, Mare Ierarh și membru în Sfântul Sinod al Bisricii Ortodoxe Române! Era înzestrat cu o modestie îngerească.
Nu pot să nu-mi amintesc de ziua când am condus o delegație din Ucraina în orașul Siret, la Sfințirea bustului fostului Mitropolit al Bucovinei Vladimir de Repta. Slujba de sfințire a fost oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. Câtă dragoste față de Țară, de istoria ei, de Dumnezeu și de oamenii Lui am auzit în cuvântul său de învățătură! Ne-a dat celor prezenți o lecție de istorie care nu poate fi uitată.
Este cunoscut faptul că pe parcursul celor trei decenii cât a păstorit Eparhia Sucevei și Rădăuților a ajutat în repetate rânduri oameni de cultură, scriitori din nordul Bucovinei. Nu odată a contribuit substanțial la editarea cărților de valoare a scriitorilor și folcloriștilor noștri. Sunt convins că acei preoți din regiunea Cernăuți, care au absolvit Seminarul teologic din Suceava astăzi sunt profund îndurerați ca și întreaga suflare creștin-ortodoxă a Bucovinei, iar întâlnirile cu Înaltul cum i se zice, rămân de neuitat.
Iată ce mi-a mărturisit în dimineața zilei de azi, la aflarea tristei vești, Dumitru Malion, absolvent al Seminarului Teologic „Sf. Mitropolit Dosoftei” din Suceava, Student la Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași:
— Vine toamna cea bogată la cules de vii,/ Și aduce tuturora numai bucurii./Cine-i harnic și muncește are tot ce vrea/ Și nu-i pasă de nimica dac-i iarna grea./ Acesta este finalul unui cântec pe care ni-l cânta deseori nouă, studenților, Înalt Prea Sfințitul Pimen , sau cum îi spuneam noi “Tătuca”. Era preferatul lui cântec, se regăsea în el, fiindcă a iubit mult acest colț de rai în care a pastorit vreme de trei decenii și nu în ultimul rand a iubit munca. Smerenia lui îl împingea să facă lucruri simple, de multe ori vazându-l muncind în curtea manăstirii. Lumina la birou îi era aprinsă pâna seara târziu, ceea ce ne obliga să fim mai cuminți și responsabili (biroul lui fiind sub dormitoarele noastre). Astăzi dintre noi a plecat oceanul smereniei, iubitorul de orfani și de bătrâni, un înger păzitor al celor oropsiți. Nu putem fi la înmormântarea Înaltului, dar fiecare în casele noastre ar trebui sa păstrăm un moment de reculegere și să îndeplinim măcar ceva din testamentul lui: să ascultăm “ Balada” lui Ciprian Porumbescu, ceva din Rapsodia Română a lui Enescu… Să fie… să cânte așa, mai în surdină”… – a încheiat Dumitru Malion, citându-l pe IPS Pimen
Arhiepiscopul Pimen s-a născut în 25 august 1929 în localitatea Greabănu, județul Buzău, la botez primind numele Vasile. A urmat cursurile liceului din Râmnicu Sărat, după care, a studiat la Seminarul monahal de la Mănăstirea Neamţ, ca frate de mănăstire. La 10 martie 1951 a fost tuns în monahism, primind numele Pimen, iar la 29 iunie acelaşi an a fost hirotonit întru ierodiacon.
A fost profesor pentru ciclul al II-lea în cadrul Şcolilor mănăstireşti de la Neamţ şi Secu, apoi pedagog la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ. A absolvit Institutul Teologic Universitar din Bucureşti. A fost iconom şi apoi stareţ al Mănăstirii Putna. Între 1974 şi 1978 a fost stareţ la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. De la 1 februarie 1978 a slujit la Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim.
La recomandarea Arhiepiscopului şi Mitropolitului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, pe 10 ianuarie 1982 a fost ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu titlul de Suceveanul şi hirotonit la 24 iunie 1982. În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, pe 24 ianuarie 1991, a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi instalat la Suceava pe 3 martie 1991.
„Dacă este să spun ce am iubit mai mult, este că am iubit să fiu ascultător și să fac lucrul, cum se spune, ca pentru Dumnezeu”, a spus chiar Arhiepiscopul Pimen în interviul oferit pentru Basilica.ro la împlinirea vârstei de 90 de ani.
Dumnezeu să Vă așeze în rândurile drepților, Înaltpreasfințite Părinte!
Nicolae Șapcă,
„Monitorul bucovinean”
reg. Cernăuți, Ucraina
Foto: bazilica.ro