◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

O nouă aparție editorială dedicată Centenarului Tratatelor de Pace de la Paris: TRIANON

În seria evenimentelor editoriale dedicate împlinirii a 100 de ani de la semnarea tratatelor de pace de la Paris de după Primul Război Mondial se înscrie apariția volumului Trianon, Trianon! Un secol de mitologie politică revizionistă, coordonat de Vasile Pușcaș și Ionel N. Sava.

Primul Război Mondial a marcat finalul unei perioade istorice în care popoarele Europei s-au aflat într-o permanentă căutare a ideii de unitate naţională. Pentru România, sfârşitul Marelui Război a reprezentat desăvârșirea unității naționale, actul final al acestui proces constând în Unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918, recunoscută pe plan internațional prin Tratatul de la Trianon din 1920.

Apărută la Editura Școala Ardeleană în Colecția Istorie Contemporană, cartea cuprinde unsprezece studii realizate de specialiști în domeniile istoriografie, sociologie, drept, științe politice și relații internaționale, menite să faciliteze pe de o parte cunoașterea momentului istoric din 1920, iar pe de altă parte să contureze fenomenele contemporane „intenționat sensibilizate” de politizarea propusă de anumite cercuri în căutare „de glorie electorală și de putere clădită pe schelete ale trecutului”.

„Inițiativa editării acestui volum a venit dinspre interesul manifestat de studenți, dar și de opinia publică generală care a receptat din massmedia lansarea subiectului Tratatului de la Trianon (1920). După ce, în anii anteriori, s-a scris despre Centenarul declanșării Primului Război Mondial (1914), al terminării conflictului (1918) și s-a celebrat un secol de la desăvârșirea Marii Uniri (1918), aducerea agresivă a subiectului Trianonului cu ton contestatar la momentele istorice menționate a stârnit nedumerire printre consumatorii știrilor lansate de media și îndeosebi media socială. Iar mediul de receptare a unor astfel de opinii a fost mult viciat de intensificarea discursului politic populist, naționalist, xenofob care a proliferat în spațiul public european și cu deosebire în cel central-sud-est european. Pe când istoricii de profesie au abordat aceste teme în conferințe restrânse ori publicații de specialitate, așa numita „istorie jurnalistică” a accentuat doar aspecte pe care redacțiile ori cercurile emitente le considerau a corespunde „cererii pieței”. De unde a apărut nevoia de a veni spre publicul larg și cu opinii istoriografice ori ale științelor sociale care să ofere cititorilor puncte de sprijin pentru gândirea rațională”, explică în prefața volumului reputatul istoric clujean Vasile Pușcaș.

Câteva dintre studiile incluse în carte prezintă istoria ideii și construcției statului național modern în Europa Centrală, ca și a contextualității europene și central-sud-est europene de la sfârșitul Primului Război Mondial. De asemenea, este prezentată o analiză juridică a Tratatului de la Trianon și a principiului naționalităților, iar un alt capitol este dedicat analizei istorico-istoriografice a miturilor politice construite în Ungaria pe seama Tratatului de la Trianon și care au alimentat politica revizionistă și revanșardă începând cu 1920 și până în prezent.

Studiile incluse în volum sunt următoarele:  Gabriel Virgil Rusu, De la ideea de națiune la formarea statelor naționale (până la Primul Război Mondial); Dumitru Preda, Factor diplomatic și factor militar în înfăptuirea și recunoașterea internațională a Unirii românilor; Tudor Salanțiu, Impactul evenimentelor sistemice asupra sistemului de pace de la Versailles; Vasile Pușcaș, Opinia românească față de tratatele de pace de la Paris (primul deceniu interbelic); Mariana-Narcisa Radu, Codruța-Ștefania Jucan-Popovici, Principiul naționalităților și Tratatul de la Trianon; Veronica Turcuș, Avatarurile recuperării patrimoniului arhivistic din teritoriile unite cu România, după Tratatul de la Trianon; Șerban Turcuș, Sfântul Scaun și dezavuarea doctrinei Coroanei maghiare în contextul Tratatului de la Trianon (documente din anii 1919-1921); Florin Abraham, Tratatul de la Trianon și mitologia politică revizionistă: abordări tradiționale și recente; Ionel. N. Sava, De la nostalgie politică la traumă culturală? Dilema europeană a Ungariei la 100 de ani după Trianon; Vasile Dâncu, Iliberalism și sindromul Trianon. Regimul Orbán și susținerea paralelismului etnic în Transilvania; Vasile Pușcaș, Trianon, Trianon!;

După cum se vede, toţi autorii studiilor sunt fie cadre didactice universitare, fie cercetători, ceea ce asigură lucrării o înaltă ţinută ştiinţifică. Cele 402 pagini ale volumului disponibil și în format digital (e-Book), arată că procesele istorice care s-au derulat la finalul Primului Război Mondial, cât şi cele din ultimul veac nu au fost înțelese de mulți dintre liderii politici și că încercările de restaurare a status-ului pre-1918 nu au încetat.

„Apare tot mai evident faptul că actualul episod „Trianon-100”, inițiat la Budapesta, a avut ca principală țintă România. În ultimul deceniu, liderii Ungariei au călătorit în Transilvania mai mult ca niciodată, aproape de fiecare dată transmițând mesaje jignitoare la adresa populației majoritare din această provincie a României, ca și a istoriei naționale a românilor”, semnalează Vasile Pușcaș în ultimul capitol al lucrări.

C.PURIŞ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *