Aula festivă a Academiei Române – filiala din Timișoara a găzduit, vineri, 15 mai a.c. deschiderea primului Congresului Internațional al Culturii Române, cu tema „Unitatea limbii și a culturii româneˮ, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului și a președintelui Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop. Cuvântul de deschidere a aparținut acad. Ion Păun Otiman, președintele filialei Timișoara, care a mulțumit tuturor membrilor filialei, cercetătorilor și profesorilor care s-au dăruit activității de cercetare cultural-științifică.
Președintele Academiei Române, a susținut conferința cu tema: „Cultura română și dimensiunea istorică în Banatul medievalˮ. De asemenea, pentru că ziua de 15 iunie reprezintă un reper important pentru cultura noastră națională, a menționat și rolul lui Mihai Eminescu, al marilor noștri poeți și scriitori, pentru istoria, cultura și limba română. Părintele Mitropolit Ioan a vorbit despre “Unitatea prin cultură și credințăˮ, evidențiind că că unirea românilor are ca fundament rugăciunea lui Iisus și a fiilor unui neam. „Hristos s-a rugat ca toți să fie unul, și binecuvintează unitatea în care iubirea transcende această cifră”. Realizarea unității unui popor, nu este doar rezultatul unor acțiuni politice, militare și diplomatice, ci este și rodul rugăciunii lui Hristos și a fiilor unui neam. În plen, prof. univ. dr. Crișu Dascălu, cercetător la Institutul de Studii Banatice “Titu Maiorescu”, a prezentat lucrarea Enciclopedia Banatului, volumul „Literaturaˮ, ediția a II-a.
La Congresul Internațional al Culturii române au participat academicieni, reprezentanți ai diplomației românești și ai administrației județene, europarlamentari, clerici, cercetători, profesori, studenți, precum și numeroși oameni de cultură din întreg Banatul. Participanții la eveniment s-au bucurat și de expoziția „Marea Unire reflectată în documentele de arhivăˮ, realizată de Arhivele Naționale, Serviciul Județean Timiș.
În după-amiaza aceleiași zile, lucrările Congresului au continuat pe cele patru secțiuni propuse: Marea Unire, în perspectivă istorică; Slova tipărită, Biblioteci, cărți, presă; Biserica, Școala și Limba; Literatură și Memorialistică. Parteneri în cadrul evenimentului au fost Mitropolia Banatului, Universitatea Politehnică din Timișoara, Institutul de Cultură a Românilor din Voivodina (Serbia), Consulatul General al României la Gyula (Ungaria), Arhivele Naționale – Serviciul Județean Timiș, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Uniunea ziariștilor profesioniști din România și Asociația Română de Istorie a Presei.
Marian Nencescu/UZPR