default-logo

„Pași ” pe granițele sfârtecate ale României. O întoarcere în trecutul care doare și nu poate fi uitat

Într-un noiembrie încărcat de ură și răzbunare, de care în curând ne vor despărți opt decenii, Nicolae Iorga își dădea ultima suflare la numai 69 de ani. Dispărea bardul care ducea pe umerii săi vânjoși durerile neamului românesc pricinuite de vrăjmașii țării. Dispărea odată cu el și vocea care trezea conștiințe și chema la acțiune pentru apărarea frontierelor amenințate din nou de ruși, fanatizați de comunism și de mai noii lor aliați fasciștii din Germania hitleristă.

Încerc sa-mi imaginez cum ar fi reacționat marele bărbat ca om de stat și istoric cu audiență universală dacă ar mai fi avut zile să trăiască, ocolind moartea prematură pricinuită de asasini legionari. Un torent de foc și revoltă împotriva criminalilor ruși care pricinuiesc suferințe enorme populației bucovinene, basarabene precum și locuitorilor pașnici din Herța s-ar fi revărsat împotriva lor. Și, Doamne, ce s-ar fi petrecut dacă Nicolae Iorga în unicitatea vocii sale de istoric și de om politic  ar fi chemat pe românii de pretutindeni la o intifadă împotriva cotropitorilor care terorizează, ucid, torturează și deportează, mânați de o ură animalică, mii și mii de români. Istoricii de astăzi estimează că au fost asasinați zeci de mii de oameni nevinovați, peste 100 000 au fost deportați, iar aproximativ 200 000 au fost nevoiți să se refugieze în România. Nu toți cei care fug din calea hoardelor dezlănțuite ajung în țară. Numai la 1 aprilie 1941 sunt măcelăriți la Fântâna Albă (Bucovina) câteva mii de bărbați, femei și copii (după unele estimări, între 2000 și 4000 de suflete), care voiau să treacă granița în România ca urmare a schimbărilor geo-politice ce au loc după cotropirea nordului Bucovinei, Basarabiei și ținutului Herța.

Vechile ca și noile granițe sunt astfel martore ale unor tragedii umane ce nu pot fi șterse cu buretele sau uitate. Ele au devenit parte inseparabilă a istoriei acelor locuri, cu oamenii și întâmplările din viața lor și deopotrivă a istoriei naționale. Mărturiile lor aduse la dreapta judecată a istoriei au inspirat realizarea unor rememorări recente, originale ca formă, conținut și semnificație.

Cu puțin timp în urmă un inimos grup de cineaști de dincolo de Prut are ideea să realizeze un film consacrat influențelor exercitate asupra mentalului basarabean de prea desele modificări teritoriale și impactul lor asupra frontierelor. Un mental care, după cum afirmă realizatorii filmului, nu se regăsește “atât pe hartă, cât în mintea și inima noastră”(Alecu Deleu-producător și regizor,  John Donica-imagine, Marin Turea-sunet, Denis Bartenev-imagine și sunet).

Pași pe graniță”, cum se intitulează filmul, a fost prezentat în premieră la 26 mai 2019 la Festivalul de film documentar cronograf  ce s-a desfășurat la Chișinău. Filmul este primit cu interes atât de cinefili cât și de cineaști. Este proiectat succesiv ulterior la Festivalul de film european, la Centrul Cultural Ceh din București, la Festivalul de film documentar de la Cahul (Republica Moldova), apoi în cadrul  Festivalului Doc Est de la Iași precum și în Serbia unde este proiectat la solicitarea comunității românești din Voievodina. Cu excepția ultimei proiecții, toate celelalte au fost realizate în cursul anului 2019. După acest periplu, documentarul de lung metraj ajunge la București.

Mărturisesc că nu cunosc ecourile ce le-a stârnit prezentarea peliculei cu un subiect atât de incitant precum impactul schimbărilor teritoriale din spațiul basarabean asupra mentalului populației în incidența identității naționale. Pot să afirm însă că proiectarea lui și dezbaterea care urmează, ambele desfășurate în ambientul sălii “Constantin Stroescu” din incinta locației care găzduiește  Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (A.C.P.B.B.) în după amiaza zilei de 15 octombrie 2020, m-au impresionat. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (U.Z.P.R.) și A.C.P.B.B., în parteneriat cu Institutul “Frații Golescu” pentru românii din străinătate și Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Geostrategice „Gheorghe I. Brătianu” (A.E.S.G.S.) au realizat o seară cu deosebite rezonanțe patriotice care, din păcate, a fost estompată de restricțiile impuse de pandemie sub raportul participanților.

Filmul, ca și dezbaterile s-au dorit să fie un îndemn la neuitarea vremurilor de restriște ale basarabenilor și bucovinenilor și o vibrantă invitație adresată organizațiilor civice și media de acțiune concertată pentru apărarea identității și culturii naționale. 

Manifestarea s-a bucurat de prezența doamnei ambasador Iuliana Gorea Costin, a domnului Doru Dinu Glăvan – președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, domnului Marian Clenciu – președintele Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, avocatului Victor Gafiuc – prim-vicepreședinte A.C.P.B.B., arhitectului Gheorghe Ionașcu – director resort cultural A.C.P.B.B.,  istoricului Constantin Corneanu, presedintele A.E.S.G.S., domnului Mihai Copețchi – expert pe teme de geopolitică, jurnaliștilor Tanța Tănăsescu (U.Z.P.R.), Dorian Theodor Clenciu (RBN Press – romaniabreakinews.ro) și Octavian Sergentu (U.Z.P.R.).

Sperăm ca mesajul documentarului de la Chișinău precum și îndemnurile participanților la discuțiile ce au loc după proiectarea peliculei să vibreze în conștiința românilor de pretutindeni.

 

Tanța Tănăsescu/ U.Z.P.R.



Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*