La Chişinău, „revoluţia europeană” de pe hârtie continuă teoria stalinistă a moldovenismului. Premierul Maia Sandu şi dandy-ul europenismului, parcă au făcut şcoala la Moscova, nu la Bucureşti sau în UE. Aşa cum m-am aşteptat la Chişinău în problema unirii Republicii Moldova cu România nu s-a produs nicio modificare. Căderea oligarhului Plahotniuc care sugea specific la două ţâţe bugetare: Rusia şi România, nu a modificat geopolitic şi geo-economic situaţia. Aceeaşi nomenklatură rapace cu rădăcini leniniste din vremea RSS Moldovenească şi brejnevista RSS Moldova continuă să conducă la Chişinău. Privilegiile politico-economice: preşedinţie, parlament, guvern, ministere, ambasade, servicii speciale sunt mai dragi pentru oligarhii basarabeni decât unirea cu fraţii români. Să fim sinceri, nomenklatura cripto-comunistă, filo-rusă şi coruptă nu va dori niciodată unirea cu România pentru a nu pierde deliciile economice ale puterii. Aşa că se joacă la două capete. Luăm bani şi resurse de la verişorii ruşi şi finanţări europene şi burse de la fraţii români de la Bucureşti. Ne folosim de paşaportul european emis de România ca să muncim şi să ne plimbăm liberi în UE, dar le închidem uşa în nas românilor care doresc unirea, iar lui George Simion îi interzicem să intre în Rep. Moldova. La Chişinău, firmele ruseşti, ucrainene şi poloneze prosperă, cele româneşti mai aşteaptă.
Recent, prin iulie, premierul „pro-european” Maia Sandu a vorbit în Germania că nu e nevoie de un referendum pentru unirea cu România, iar către presa rusă a oferit un interviu în care continuă edulcorat tezele staliniste privind teoria moldovenismului a lui Lartiom Lazaraev din anii 1960: altă limbă şi un alt popor la stânga Prutului. Generalii ruşi de la 1812 şi IV Stalin ar fi fericiţi să o audă pe Maia Sandu? Le-a reuşit schema dezbinării poporului român şi creearea unei alte identităţi, dincolo de Prut. În interviul acordat unei agenţii moscovite, Maia Sandu, cea care s-a pupat politic pe bot cu rusofilul preşedinte Igor Dodon afirmă că trupele ruse nu trebuie retrase din Transnistria, ele fiind considerate de fapt trupe de pace ONU. Întrebată de unire, Maia Sandu a vorbit ca şi IV Lenin: „Cu România ne leagă istoria comună, cultura, legăturile strânse de rudenie şi altele. Dar cu întrebarea despre unificarea a două ţări politicienii deseori speculează, ce provoacă dezbinarea societăţii“. În traducere liberă ar înseamna. conform LARICS: Am revenit la momentul Snegur, când teza oficială era „să ne ţinem de neamuri“, în sensul de „rude“, nu de membrii asumaţi ai aceleiaşi naţiuni. „Istorie comună, cultură, legături strânse de rudenie“ au moldovenii şi cu Rusia sau cu Ucraina, practic România este diluată într-un ansamblu mai mare de „state-neamuri“ care nu-i conferă Bucureştiului nicio o prevalenţă identitară în raport cu acestea. Interesant este că Maia Sandu sau Andrei Năstase ca şi peste jumătate din populaţia Rep. Moldova au paşaport românesc UE şi cetăţenia română. Să înţelegem că pentru aceşti aleşi ai nomenklaturii de la Chişinău cetăţenia română este doar pentru beneficii: libertatea de circulaţie, burse de studii, finanţări din partea serviciilor secrete române, dar absolut nicio obligaţie de a fi solidari cu ţara ta la care ai depus un jurământ? E ciudat cum nomenkaltura de la Chişinău face jocul înţelegerilor subsidiare dintre Berlin şi Mosocva, excluzând România din ecuaţia geopolitică. Le este mai dragă Moscova decât Bucureştiul sau Clujul? Fac jocul german al dezbinării României, cu acordul ruşilor? Să le fie mai scumpe interesele conexate ale Bruxellului, care nu e interesat de o Românie puternică, ci dezbinată? Politicienii cu cetăţenie română de la Chişinău exclud cu bună ştiinţă România din ecuaţia geopolitică pentru că aşa doresc Moscova şi Berlinul? La Bucureşti nu mai există nicio urmă de demnitate şi suveranitate ca să le spună acestor cetăţeni români din Rep. Moldova, care fac jocurile altor mari puteri străine la Chişinău, nu cele româneşti: La loc comanda?
Ionuţ Ţene / UZPR