Contraatacurile politice vehemente sunt destul de rare, uneori timide şi lipsite de forţa unor replici riguroase adresate unor acuzaţii rostite, citite dacă doriţi, de anumiţi politicieni. Dacă există acest drept al libertăţii de exprimare, apoi şi politicienii lezaţi în mod public, ar trebui să ia o atitudine îndrăzneaţă, pertinentă, pe posturile de televiziune pentru a-şi face publice şi replicile lor. În acest fel, românii vor avea posibilitatea să „decanteze” adevărul de minciună. Nu întotdeauna „Tăcerea este de aur !”. Dacă nu există un echilibru între acuzaţii şi replici, în mintea celor care receptează anumite informaţii defăimătoare se creează o confuzie nefastă, de imaturitate pentru mediul politic din România.
În precampania electorală „răspândacii” intoxică spaţiul public cu tot felul de invenţii şi găselniţe gratuite, menite să influenţeze viitoarele decizii ale alegătorilor. Contraatacurile politice ale liderilor de partide, care au fost lezaţi, ar trebui să dejoace neadevărurile rostite cu aroganţă de contracandidaţii politici. În această luptă preelectorală, liderii partidelor defăimaţi sau partidele subestimate, ar trebui să se adreseze electoratului prin intermediul unor discursuri în care fiecare acuzaţie nedreaptă ar trebui să fie „demontată” cu exemple concrete pline de adevăr. Aceste contraatacuri nu trebuie să fie îndreptate împotriva liderilor de partide, care le-au emis în spaţiul public. Poporul este cel căruia trebuie să se adreseze liderii politici „bombardaţi” cu tot felul de adjective negative şi „note proaste” contrafăcute.
Una din marile misiuni ale politicienilor români maturi şi responsabili este aceea de a prezenta poporului român, care sunt riscurile la care ar putea fi expusă România în cazul în care Puterea ar fi preluată de anumiţi politicieni susţinuţi de forţe externe. Mulţi români îşi doresc foarte mult să trăiască sentimentul că sunt „stăpâni în propria lor ţară”. Prin aceste lupte politice sterile, defăimătoare, lipsite de multe ori de contraatacurile politice, se crează impresia că „suntem străini în propria noastră ţară”. Există situaţii în care nu mai ştiu românii de acasă, chiar şi din Diasporă, în cine să mai aibă încredere. Oamenii din popor afirmă de multe ori despre politicieni că:„Toţi sunt la fel!”. Alţii spun că:„Nu mai au încredere în niciun politician!”. Lipsa contraatacurilor politice creează impresia că toţi cei acuzaţi sunt vinovaţi, iar credibilitatea acestora scade simţitor, după cum reiese din unele sondaje de opinie.
Libertatea de exprimare excesivă nu este condamnată de nimeni. Nu este corect ! Dacă anumiţi politicieni ocupă o funcţie „privilegiată”, putem spune, ei au dreptul să iasă în spaţiul public „să taie şi să spânzure !? după bunul lor plac”. Dacă e să asistăm la o confruntare politică publică, atunci ar trebui să existe de faţă şi un reprezentant al partidului defăimat, pentru ca „duelul politic” să fie echilibrat şi corect, “fără lovituri sub centură”. Aşa, iese un politician în faţa ţării şi „debitează” tot felul de critici adresate unui partid –„după cum vrea muşchii lui”. În mod normal, după discursul citit sau spontan al politicianului respectiv, telespectatorul aşteaptă să vadă şi replica partidului sau liderului de partid „mazilit” ca pe vremea Inchiziţiei. „La orizonul aşteptărilor” nu apare însă niciun contraatac politic. Omul urmăreşte şi a doua zi ştirile de televiziune sau ascultă radioul pentru a afla măcar o „ţâră” de contraatac politic. Nimic! Butonezi televizorul cu telecomanda şi peste tot te întâlneşti cu „dramele de la Caracal”.
Contraatacurile politice sunt extrem de necesare pentru sănătatea mediului politic , pentru ca românii să poată cunoaşte cu adevărat ce se întâmplă în România, dar mai ales cine sunt politicienii adevăraţi, care doresc binele ţării şi cine sunt politicienii, care-i iubesc mai mult pe străini decât interesele României. Eu cred că specialiştii în domeniu cunosc foarte multe despre duşmanii ţării noastre. Se pare că există rapoarte în acest sens, dar Cineva nu are interesul să le ia în considerare? Informaţiile din acele rapoarte ar trebui folosite „din plin” în contraatacurile politice. Intuiesc, măcar…Nu cred că politicienii noştri sunt străini de „luptele de culise” alimentate de influenţe străine, care doresc „să câştige cu orice preţ”, Puterea politică din România. Mulţi dintre români nu mai cred în proverbul „Prinde orbul, scoate-i ochii” ! Contraatacurile politice sunt vitale pentru a prinde „Orbul” agresiv, care tulbură liniştea politică a plaiurilor româneşti.
Dumitru Țimerman / UZPR