default-logo

Șezătoare oltenească în Toronto

O ceată de craioveni, majoritatea absolvenți ai liceelor Nicolae Bălcescu si liceului Frații Buzești, din Craiova s-au întâlnit intr-o frumoasă de zi de august in Toronto –pentru a aniversa evenimente.

S-au depanat amintiri despre Craiova noastră dragă ( personalități ale urbei, profesori, actori, sportivi, s.a. ) . S-au amintit   personalități  cu rădăcini oltenești, printre care :

– Marele actor de teatru și film  Născut pe 7 aprilie 1931, la Băileşti. A decedat în data de 12 decembrie 1983, în Bucureşti, la vârsta de 52 de ani. Este înmormântat la Belu.

– Marele sculptor Constantin Brâncuşi – Născut la 19 februarie 1876 la Hobiţa, în județul Gorj, A murit pe 16 martie 1957, fiind înmormântat la Paris.

– Eugen Ionescu, creatorul teatrului absurdului este un nume ultracunoscut în lume. Născut la 13/26 noiembrie 1909 într-o familie de funcţionari din oraşul Slatina. Scriitorul şi dramaturgul Eugen Ionescu a încetat din viaţă la 28 martie 1994, la Paris.

– George (Gogu) Constantinescu, omul cu peste 300 de brevete de invenţie George (Gogu) Constantinescu a fost cel care a inventat primul schimbător de viteză şi a participat la construcţia de avioane engleze, tip Bristo. S-a născut pe 4 octombrie 1881 la Craiova..A  murit la  11 decembrie 1965, în Marea Britanie.

– Pictorul Sabin Bălaşa,. “Stăpânul romantismului cosmic”, cum a fost numit de critica de specialitate, acesta s-a născut la 17 iunie 1932, în satul Dobriceni, comuna Iancu Jianu,  – decedat la 5 aprilie 2008.

– Marin Sorescu poet, dramaturg, prozator, eseist şi traducător, membru titular al Academiei Române. S-a născut la 19 februarie 1936 Bulzati – decedat la 8 decembrie 1996,

– Corneliu Baba (18 noiembrie 1906, Craiova – 28 decembrie 1997,– pictor, cunoscut mai ales pentru portretele sale, dar şi pentru alte tipuri de tablouri şi ilustrații de cărți.

– Dan Iordăchescu (2 iunie 1930, Vânju Mare, bariton român. A făcut studii complementare de canto la Salzburg (Mozarteum 1956), Paris (1958-60)și Roma (1960)

– Jean Mihail (1875-1936) – om de afaceri român din Oltenia, Este considerat unul dintre cei mai bogaţi români din perioada interbelică. Vezi Muzeul de Arta din Craiova.

– Gib Mihăescu (23 aprilie 1894, Drăgăşani – 19 octombrie 1935) – prozator, romancier şi dramaturg.Valoarea operei lăsate în urma sa de Gib I. Mihaescu l-a așezat între marii nuveliști români și printre cei mai importanți romancieri ai literaturii noastre.

– Jean Negulesco (Ioan Negulescu după starea civilă, 26 februarie 1900, Craiova – 18 iulie 1993, Marbella, Spania) – pictor, regizor de film, scenaristși producător

– Sergiu Florin Nicolaescu (13 aprilie 1930, Târgu-Jiu – 3 ianuarie 2013 – regizor, scenarist, actor

– Petrache Poenaru (10 ianuarie 1799, Beneşti,– 2 octombrie 1875, ) – pedagog, inventator, inginer si matematician, Pleacă la rugăminţile lui Tudor Vladimirescu să studieze la Viena, iar apoi la Paris, unde studiază filologia şi politehnica, devenind absolvent al Şcolii Politehnice din Paris. În timpul studiilor brevetează primul toc rezervor din lume, mai întâi la Viena, apoi la Paris (brevet 3208, din 25 mai 1827), cu titlul „Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală”. A fost unul dintre organizatorii învăţământului naţional românesc, fondatorul Colegiului Naţional Carol I din Craiova.

– Nicolae Romanescu – primar al Băniei în anul 1898, 1901-1916, 1929. A fost una dintre cele mai emblematice figuri ale oraşului şi a contribuit la dezvoltarea Craiovei la începutul secolului XX. Primarul Nicolae Romanescu a fost descendent al unei vechi familii a  studiat socologia, literatura şi dreptul la Paris şi Liege. Edilul a decis în anul 1900 să pună la dispoziţia unui arhitect peisagist francez 90 de hectare de teren, cumpărate de municipalitate de la Prinţul Gheorghe Bibescu. Minunăţie a naturii, modelată tangenţial de omul Eduard Redont a obţinut medalia de aur în  Expoziţia de la Paris din 1900.( Parcul Romanescu de azi )

– Elena Teodorini (nume de fată: Elena de Mortun, 25 martie 1857, Craiova – 27 februarie 1926, – mezzo-soprană și soprană. Prima cântăreață din România care a pășit pe scena teatrului Scala din Milano.

– Nicolae Titulescu (4 martie 1882, Craiova – 17 martie 1941, Cannes) – diplomat, jurist, profesor şi om politic, i ministru al afacerilor străine, ministru plenipotențiar, fost preşedinte al Ligii Naţiunilor.

– Leontina Văduva (pe numele de naștere Liliana Ciobanu,  n. 1 decembrie 1960, Roșiile,– soprană stabilită în Franța. , debutând în 1987 în rolul lui Manon din opera „Manon Lescaut”  pe scena Operei din Touluse,  în Franța. Ca una dintre cei care a primit Premiul de Operă Laurence Olivier (Laurence Olivier Opera Award), Leontina Văduva a cântat adesea la Covent Garden , în „Rigoletto” (cu Ingvar Wixell și Jerry Hadley, 1989), Carmen (1991, 1994) și  „Romeo et Juliette” (1994).  Leontina Văduva a apărut pe scena cunoscutei  Metropolitan Opera, pentru o serie de șase spectacole în  „La boheme” (ca Mimì, cu Luis Lima). Soprana a cântat pe multe alte scene mari ale lumii, în orașele Buenos Aires, Barcelona, Koln, Paris, Viena  și altele.

S-au amintit de branduri oltenești ca :  Teatrul National din Craiova, Filarmonica Oltenia, Taetrul de păpusi, din Craiova  Muzeul de artă, Liceul Carol, Liceul Frații Buzești,  Gradina Botanica, Universitatea din Craiova,  fosta echipa de fotbal Știința –  Universitatea Craiova – echipa de suflet a craiovenilor de pretutindeni , şi nu numai, zaibărul de Băileşti –echipele de volei, handbal, baschet, box, vinul si coniacul de Segarcea este încă un brand apreciat . Ceramica de Oboga si  Horezu ,  brânza de Novaci, Electroputere Craiova a făcut istorie cu locomotivele produse pe plan local, IUG, Combinatul Chimic, , Uzina 7 Noiembrie,  Serele de la Isalnita, una din cele mai vechi tipografii din țară, producătorul auto Ford, nou intrat în miezul Olteniei ,   sau  nume precum Marta Tănase, Maria Lătărețu, Doina Badea, Tudor Gheorghe,  Adrian Păunescu, Gil Dobrică, s.a. 

Și lista rămâne deschisă, cu rugămintea ca cei care doresc sa completeze  cu alți olteni, de diferite profesii, răspanditi în țară sau în lumea largă,  să ne contacteze la :

 

observatorul@rogers.com     

editura@observatorul.com

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.