◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

 SFINŢI  ŞI…  ÎMPĂRAŢI / Constantin și Elena

PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

  1. Pe data de 21 mai Biserica Ortodoxă sărbătoreşte pe SFINŢII ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN şi ELENA. Biserica le acordă o atenţie specială, socotindu-i mai presus decât alţi sfinţi, şi anume „întocmai cu Apostolii„. Cărui fapt se datorează această cinstire deosebită? O sumară cercetare a vieţii şi faptelor lor – inclusiv a conjuncturii social politice în care au trăit – ne va convinge pe deplin că această cinstire pe care le-a acordat-o încă Biserica primară este pe deplin meritată. Numele adevărat al sfântului Constantin este: GAIUS FLAVIUS VALERIUS AURELIUS CONSTANTINUS (272-337). Ca împărat este cunoscut cu numele de CONSTANTIN CEL MARE şi a fost împărat între 306-337. Istoria ne spune că în anul 312, în ajunul luptei cu MAXENŢIU, Constantin a zărit o cruce  pe cer, în plină zi,  ce avea deasupra scris: „in hoc signo vinces”- „prin acest semn vei birui„, iar în timpul nopţii i s-a arătat în vis însuşi Iisus Hristos, cu semnul crucii, cerându-i să pună acest semn sfânt pe steagurile soldaţilor, urmând să fie protector în focurile bătăliei. Constantin a procedat întocmai şi a câştigat bătălia de pe podul Malvius din Roma. Împărăteasa ELENA FLAVIA IULIA HELENA (248-329) a fost căsătorită cu împăratul păgân generalul roman CONSTANTIN CLORUS (293-306), fiind mama împăratului Constantin cel Mare. A fost o femeie pioasă şi credinciosă care s-a învrednicit de la bunul Dumnezeu de a găsi CRUCEA pe care a fost răstignit Hristos.
  2. „În anul 313, îndrumat şi de binecredincioasa Elena, împăratul Constantin cel Mare, a dat un edict în oraşul Mediolanum (azi Milano, în Italia), prin care decreta libertatea de conştiinţă pentru toţi cetăţenii imperiului. În felul acesta au încetat persecuţile dezlănţuite de împăraţii romani împotriva creştinilor, persecuţii care au făcut câteva milioane de victime de creştini, timp de aproape trei veacuri. Locul diferitelor religii păgâne era luat acum de noua credinţă adusă de Mântuitorul Hristos. În locul urii se instala iubirea generală indiferent de neam sau de starea socială; În locul răzbunării, iertarea; în locul dezbinării şi a vrajbei, buna înţelegere şi pacea. Se inaugura astfel o etapă nouă în istorie, cu urmări binefăcătoare pentru înreaga omenire„.
  3. „În anul 321 sub domnia lui Constantin cel Mare s-a generalizat ca zi de odihnă, în întregul imperiu, DUMINICA, sărbătoarea creştinilor, în care era permis doar lucrul la câmp, întrucât cea mai mare parte a ţăranilor erau păgâni. A procedat chiar la o „încreştinare” a legislaţiei păgâne de până atunci, înlăturând o serie de dispoziţii şi pedepse spiritului creştin: răstignirea, zdrobirea picioarelor, arderea cu fierul roşu şi tratamentul inuman din închisori. În anul 324, după ce a învins un adversar, pe co-împăratul Liciniu, şi a rămas singurul împărat, reuşind să restabilească unitatea Imperiului Roman. În urma acestei victorii a mutat capitala pe ţărmul Bosforului, care a primit mai târziu numele de Constantinopol (după 1453 numită de turci Istambul). În felul acesta, ROMA PĂGÂNĂ, a fost înlocuită cu o nouă capitală creştină, inaugaurată în mod oficial la 11 mai 330. Locul templelor păgâne au fost luate de biserici creştine, unele chiar cu sprijinul împăratului, în locul vulturului roman se ridica acum „CRUCEA LUI HRISTOS„. În anul 325 împăratul Constantin a convocat şi prezidat primul Sinod ecumenic de la Niceea, unde au participat 318 Părinţi din toată lumea, şi unde s-au stabilit primele şapte articole din Simbolul de credinţă.
  4. În România peste un milion opt sute de credincioşi poată numele sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena. „LA MULŢI ANI CU SĂNĂTATE ŞI BUCURIE!” pentru toţi care poată aceste nume sfinte de creştini.

Părintele Ilie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *