◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro20.04.2024

Arma fake – news –  difuzie, confuzie și absurd la scară planetară

Motto: „Nu răutatea face cel mai mult rău, ci prostia” (Al. Dumas – fiul)

Când a fost desemnată expresia „fake news” – cuvântul anului 2017- si va fi inclus în dicţionar, începând din acest an, arma ,,fake news” a căpătat o extindere uriașă, în ultimii ani, mass-media și rețelele de socializare fiind ,,invadate” de știri false furnizate sub acoperirea unor fapte sau evenimente credibile, demne de a fi luate în seamă, adevărate. Tehnica manipulării și dezinformării prin difuzarea de „fake news” s-a topit în formele aberante ale comunicării digitale, forme fantasmagorice care au inundat conștiințele și cunoștințele, și așa de sumare, ale fluviilor de ignoranți ai Planetei. Pot fi identificați, cu multă ușurință, mai mulţi actori condeieri amatori, care se ocupă de răspândirea de „fake-news”. Dacă privim datele culese din imensul spațiu public vom observa că fake-news – urile au rădăcini în unele modele de discursuri susținute de liderii unor partide politice, de dreapta, niște lideri carismatici și gureși care șterg, pe jos, cu elitele politice și răcnesc, sălbatic, în fața mulțimilor, pentru revenirea la popor. Aceștia sunt populiştii, cu origini de dreapta. Fantoma marxistă s-a cuibărit în societățile moderne, care presupun existența unei democrații reprezentative, ajunse ținte numai bune de criticat, pe rețelele sociale.

Invazia șocantă de „fake news” a intrat rapid în atenția lumii, mai  întâi ca o curiozitate, apoi ca amuzament, pentru ca în cele din urmă să se transforme într-un amplu fenomen de manipulare și de inducere în eroare a unor  imense mase întregi de oameni. Fie că au nuanțe de zvon și dezinformare, fie că îmbracă haina colorată a minciunilor diverse, fie că sunt false afirmații publice, apărute pe site-uri web, sau pe social media, toate urmăresc, în cele din urmă, obținerea unui profit sau a unei influențe sociale cât mai solide. Fără niciun fel de îndoială, natura unei difuzări de „fake news” este falsitatea, iar toate aceste afirmații din articolele de „fake news” sunt fabricate în mod intenționat, având un conținut vădit mincinos, înșelător.

Internetul și digitalizarea comunicării reprezintă produși tehnologici ai celei de-a cincea revoluții comunicaționale (limbajul, scrierea, tiparul, radioul și televiziunea, internetul), instrumente  ce au revoluționat comunitățile social media, dând viteză ultrasporită comunicării moderne și grăbind apropierea utilizatorilor în grupuri mici sau mai mari, în funcție de preferințe, bazin cultural și interese comune.

Numărul de utilizatori globali aflați în spațiul comunicării prin rețelele internetului a generat o imensă varietate de legături și nașterea comunităților de internauți din mediul offline, conectați, respectiv deconectați de la o rețea sau de la un sistem de comunicare. Platformele social media au surclasat toate trusturile media clasice și răspândesc știri false: Facebook, Twitter, LinkedIn, YouTube, Instagram, WordPress, Wikipedia, Amazon, TripAdvisor, WhatsApp, Tiktok, League of Legends. Aceste vâltori ale comunicării vor îngropa, în curând, presa tipărită.

La modă sunt rețelele sociale, site-urile și aplicațiile precum Facebook, Instagram, Twitter, Snapchat, în realitate site-uri web, care permit minții umane să comunice cu ființele gânditoare ale lumii întregi.

Informațiile au devenit pletorice, iar faptul de a te interconecta cu peste 1000 de amici pe Facebook este unul uzual, după cum este la fel de uzual să urmărești peste 5.000 de conturi pe Instagram. Este peste puterile omului să țină cadența cu atât de multe conturi care postează ubicvistic și omniprezent conținutul unor știri, în mod constant. Site-urile de știri false promovează și rostogolesc link-uri către știrile prefabricate și toaletate, precum un mort la morgă, toate fiind false, în integralitatea lor, pe rețelele de socializare, pentru a atrage cât mai mult trafic pe diferite platforme țintă. Ceea ce duce la cultivarea unei negustorii cu mărfuri ale neantului, în toată legea. Marea majoritate a utilizatorilor nu au nicio idee că  promovează, în valuri, știri false, pe rețelele sociale și pe cele de socializare (Social Media vs. Social Networking), între care nu există nicio diferență esențială, ci doar suprapuneri subtile de informații difuze și confuze.

Reţelele sociale devin platforme de răspândire de știri false, fiind urmate de mass-media clasică, obișnuită, convențională căreia îi mai scapă câte un fake news sau un „bad news”, pentru că informația „rea” se vinde mai bine și instituţia de presă nu dă faliment. Iată noua filosofie de marketing a patronilor instituțiilor de presă din toată lumea. Unele guri rele spun că CNN-ul ar fi promovat-o cel mai bine, deoarece această instituție de presă, uriașă, a transmis pentru prima dată în lume ştirea prin sunet și imagine mișcătoare, în timp real.

Ca mijloc și modalitate, știrea falsă/fake news-ul, se multiplică prin reţele sociale, are un grad de credibilitate crescut, iar autorii nu sunt persoane identificabile. Aceste știri false apar  pe televiziuni de nişă,  îndeobște, unde sufocantele telefoanele inteligente nu lipsesc, numite fiind  device-uri, sau tools-uri,  care primesc, în flux continuu, meniuri comunicaționale dintre cele mai trăsnite, în timp real, needitate, crude, în fază primară, manipulatorii, eliptice de date reale și trunchiate.

Necazul cel mai dihai este că redactorii de ştiri sunt depășiți, aflați pe buza falimentului, a prăpastiei, căci nemaivând cum să verifice fluxul de știri, urmare telefoanelor inteligente, purtătoare de fake, cad în prizonieratul propriilor lor neputințe. Inteligența umană este depășită de inteligența artificială.

Iată mecanismul subtil și la îndemână prin care platformele social media – răspândesc difuzie și confuzie, prin televiziunea smart, la nivel planetar.

Manipulare, propaganda, dezinformare, ideologie și bani, constituie cartușe sclipitoare ale armei care răspândește știri false. Acestea sunt cuvintele cel mai des întâlnite  pe axa „fake news” pentru influențarea, în rău, opiniei publice.

Motivațiile furnizorilor de știri false sunt de diverse naturi. De pildă, cea financiară devine virală rapid și aducătoare de bani frumoși (pecunia non olet), pentru că știrile din publicitate dacă ajung în site și acesta este suficient de mare, produc sume consistente.

Alți furnizori de ştiri false au motivații ideologice și urmăresc acel scop care avantajează un candidat, o situaţie sau un eveniment, bineînţeles, toate acestea, să fie favorabile cuiva.

Știrile, informațiile, datele false influenţează profund comportamentul uman chiar si atunci când „Eul” fiecărei ființe umane știe că sunt false. Paradoxul insultător este acela că, deși omul este conștient că este vorba despre o ştire falsă, la contactul cu aceasta trăiește iluzia ca are toată puterea să o controleze. Fals. Știrea toaletată cu informații prefabricate, ştirea care induce în eroare, ştirea partizană și manipulatorie, ştirea de clickbait/clic/momeală, având drept moț titluri şocante, care îndeamnă lectorul avid de flecuștețe să le acceseze, dar care nu sprijină, cu informaţii verificabile, subînţelesul din titlu, ceea ce se traduce printr-un control destul de eficient al individului.

De aceea, toți neuronii ce se întrețes prin sinapsele nervoase al capului ființei bipede și gânditoare trebuie să fie cultivați și antrenați în a recunoaște „a prima vista”  știrile false, pentru că, de obicei, acestea sunt scrise evaziv, le lipsesc sursele credibile, au titluri acroșante, cu iz cabalistic, titluri care nu îmbracă (noi credem intenționat), conținutul pe care-l prezintă, sunt scrise cu majuscule și imposibil de verificat prin alte surse.

Cei mai inspirați creatori de „fake news” sunt niște cerberi, niște gardieni severi numiți trolli. Acești paznici exigenți stau la pândă pe forumuri de discuție și postează mesaje care îi ofensează, jignesc, ocărăsc, insultă și ultragiază pe cei săraci cu duhul, aceștia din urmă, din păcate mulți, neavând deprinderea formată să facă distincție dintre ficțiune și adevăr, dintre batjocură și gluma abrazivă, umilitoare.

Acești tâlhari de drumul mare ai comunicării digitale sunt un fel de „trolling for suckers”, pescuitori la plasă, unii dintre ei, falși gazetari, care postează și iar postează fluvii de știri absurde, toxice, intrigante, jignitoare, operând cu un fel de minciuni mass-media, și dezinformarea pe spații largi, vânzându-le naivilor toate aceste produse virtuale drept adevăruri evidente.

Așa s-au născut știrile false, minciunile, conspirațiile care, fie îi atrag, fie îi duc și conduc pe căi eronate, sau îi afectează pe cei care nu au formată abilitatea, răbdarea și discernământul de a-și da seama că sunt atât de ingenios și perfid manipulați.

Briganzii știrilor false, bine instruiți și bine puși la punct, cu arta de a manipula informațiile, sunt numiți trolli, persoane acționând „esse non videri”(a fi, dar nu la vedere),  ascunse în spatele unor porecle (nickname), care postează, în spațiul virtual, informații felurite, contrafăcute într-un registru deosebit de larg. Scopul nedeclarat al acestora este de a semăna discordie, de a împrăștie multă prostie omenească, dihonie pe internet, atât pentru a stârni certuri, cât și foarte multă zâzanie și iritare. Acești soldaţi digitali ai răului, nevăzuți, diseminează, cu multă îndrăzneală și curaj, atacuri la persoană, comentarii jignitoare, fără nicio legătură cu subiectul, glume răutăcioase, acide, menite să abată atenția sau să provoace cititorii la răspunsuri și reacții primitive, emoționale. Troll-ul petrece tot timpul pe internet, făcând din acest „trolling” o „meserie” nouă, o meserie modernă, însă murdară, născută din „miasmele” digitalizării comunicațiilor, o meserie de același profil indiferent de spațiul geografic și de cultură în care aceștia se preumblă.

Dar cel mai grav este faptul că acum aceștia s-au infiltrat, la comandă, în politică, construind foarte multe conturi, atent dirijate de către o singură persoană, primind sau ordine, sau indicații precise de a comenta absolut tot ce apare la un anumit subiect ori în legătură cu acesta. Site-urile sunt împărțite cu măiestrie între postaci, iar subiectele pe care trebuie să le comenteze, să le injecteze, cu cinism, în conștiințele internauților, funcție de agenda politicii, le sunt comunicate, zilnic, de către comanditarii unor partide politice, îndeobște mari și cu dare de mână.

Conduita acestor îngeri ai răului, trolli, au aplecare spre arta de a porni gâlceavă, certuri ca să supere lumea. Internetul, această uriașă invenție a omului modern, reprezintă cea mai atractivă oportunitate pentru jocul lor plin de bizarerii. Aceste jocuri produc durere și multă suferinţă, numai pentru a se obține satisfacții dintre cele mai cinice cu putință. Anonimatul din spatele Internetului permite trollilor să difuzeze atâtea inexactități supărătoare, să creeze disconfort, reacții comportamentale nedorite și nepotrivite, neplăcute, să cultive, absurd, mediul răului și să prospere, în același timp. Ei sunt  misterioși, ascunși, de neînțeles, impenetrabili și insensibili  la critici (fie ele şi constructive). Nu se poate negocia cu aceștia, nu-i poţi determina să se simtă ruşinați,  nu au niciun fel de înțelegere și compasiune pentru nimic și pentru nimeni, ținta aflându-se în imposibilitatea de a avea un dialog civilizat cu aceștia. Un troll de meserie este inert, insensibil, impenetrabil, iar, pentru acesta, orice cuvânt este de prisos, vorbă în vânt.

Acești ipochimeni ai răului sunt folosiți contra cost, primind sume de bani frumușele, pentru ca să traficheze și să dirijeze, necontenit, în spațiul digital, subiecte abrazive, răutăcioase, comentarii cu un conținut otrăvitor, îndeobște, în scopul creării unor curente de opinie, în mediul online. Nu mai este un secret pentru nimeni că astfel de persoane au îmbrăcat, la propriu, uniforma de luptă a războiului digitalizat și sunt folosite în acţiunile hibride, în confruntările imagologice, informaționale asimetrice și disimetrice, acțiuni și confruntări desfășurate pe câmpul de luptă, real, dintre Rusia și Ucraina. Iar dacă pacificarea nu va veni în sprijinul încetării războiului slavo-slav, aceste confruntări invizibile, ca forme ale războiului modern, se vor amplifica neîncetat.

Rezultă că, prin definiție, fake news-urile din publicațiile online sunt afirmații false, generate în mod intenționat, cu bună ştiinţă, provocând unei alte categorii de persoane dureri atroce și suferințe adânci, cu un puternic impact emoțional, adevărate fapte infracționale de proporții, în fața cărora oamenii nu se pot apăra ușor, ci cu o tot mai mare mare dificultate.

Sub aspect juridic, singura plângere legală invocată, frecvent, împotriva editorilor de „fake news” o constituie delictul de defăimare, comis atunci când se răspândesc, publică sau se impută fapte neadevărate sau mincinoase, cu intenție, neexistând și o probă a verităţii. Prin urmare, este vorba de răspândirea unei afirmații false, scandaloase care dăunează reputației, renumelui, prestigiului, sau caracterului unei persoane, provocând suferințe, cu un puternic șoc emoțional unei alte persoane, sau unui grup.

Știrile false pot fi reprimate și evitate dacă reducem din lăcomia consumului acestora, dacă avem răbdarea de a verifica informația și dacă avem abilitatea de a identifica sursa și autorii acesteia. Verificarea informației, cu mult discernământ, este esențială. Este în avantajul nostru, să ne antrenăm și să operăm cu știrea reală, adevărată, să lăsăm adevărul să triumfe, să ne călăuzească permanent și să ne fie stăpân. Pentru ca lupta împotriva dezinformării și a inducerii în eroare să aibă succes, este imperios necesar să înțelegem și să antrenăm atât mecanismele puterii de a cunoaște și semnaliza știrile false, cât și pe cele generatoare de emoții, pentru că  o persoană căzută în capcana lingușelilor slăbiciunilor și a sensibilităților sale, devine o țintă predilectă și sigură în acțiunea de manipulare și dezinformare.

Eșecul catastrofic în identificarea și evitarea ȘTIRILOR FALSE are la bază, în primul rând, lipsa unei educații solide a fanaticului internaut, iar, în al doilea rând, o asociere, nefericită, între absența unei gândiri critice, analitice, deliberate și o încredere necenzurată, arogantă și trufașă, în propriile emoții, în propriile impresii și nelinişti tulburătoare. Tot acest registru de slăbiciuni specifice ființei umane, combinate cu analfabetismul funcțional, în creștere  permanenta, alături cu ignoranța păgubitoare reprezintă, de departe, un fel de „causa causarum” care stă la baza creării și răspândirii brutale a armei „fake news,” de fapt răspândirea muniției acesteia, constând în difuzie, confuzie și absurd, la scară planetară.

Dar concluzia extrem de neliniștitoare, pentru jurnaliștii de profesie și nu numai,  este aceea că presa scrisă își reduce tirajul, simțitor, până la dispariție, în favoarea comunicațiilor digitale. Inteligența umană a intrat, deja, în asociere cu inteligența artificială, înalta tehnologie va deține supremația asupra vieții pe Pământ. Simbioza om-computer devine un fapt obișnuit, toate problemele lumii se vor rezolva simplu, fără bătăi de cap, iar pronia cerească (Deus ex machina) va rămâne fără obiect, omul devenind propria sa divinitate.

Gl. bg.(rtr) Prof. univ.dr. Stan Petrescu

Prim-Vicepreședinte al Centrului de Studii și Intelligence pentru Securitate și Geopolitică Aplicată

Membru DIS-CRIFST/Academia Română

Membru UZPR

(Revista UZP, nr. 26/2022)

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *