Jurnalismul de investigație, în parteneriat extins cu organizațiile societății civile

Jurnaliştii şi organizaţiile societăţii civile fac echipă în cadrul unui nou tip de jurnalism de investigație. Colaborările în diferite domenii devin din ce în ce mai obișnuite pentru a ajuta la consolidarea activității de investigație jurnalistică. În acest tablou se încadrează jurnaliștii din opt redacții din cinci țări africane, care au colaborat cu Code for Africa (CfA), o rețea de laboratoare de democrație civică și jurnalism de date, pentru a crea un proiect care pune senzori de calitate a aerului în școli, biserici și redacții din marile orașe din Africa, pentru a monitoriza poluarea. Scopul lor a fost să colecteze date despre toxicitatea aerului și să folosească aceste informații pentru a genera rapoarte locale pe acest subiect, relatează niemanreports.org.
Proiectul informează pentru prima dată cetăţenii au informaţii despre cât de răspândită este poluarea în ţări precum Kenya şi Tanzania, oferind şi date despre unde este cel mai grav. Unii dintre senzorii din Nairobi, Kenya au fost instalați la un post de radio comunitar. Managerul stației, Thomas Odhiambo, a spus că oamenii au bănuit întotdeauna că boala pulmonară din comunitate este cauzată de industria din apropiere. Una dintre poveștile produse folosind datele senzorilor de la postul de radio a fost de către postul de știri The Star, care a scris despre impactul poluării aerului de la o fabrică numită Accurate Steel Mills asupra unei școli adiacente. Acolo au fost înregistrate niveluri de poluare a aerului mai mari de zece ori decât cele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Povestea a detaliat, de asemenea, modul în care companiei i s-a cerut să ridice înălțimea coșurilor de fum, astfel încât vaporii toxici să fie mai dispersați.
Acest proiect, și multe altele asemănătoare din întreaga lume, exemplifică tendința de creștere a colaborării pe teren, un parteneriat care implică cel puțin o organizație de jurnalism și una a societății care lucrează împreună pentru a produce conținut în serviciul unui rezultat explicit. Este similar jurnalismului colaborativ, prin faptul că reunește mai multe organizații și abordează multe dintre aceleași limitări de resurse cu care se confruntă jurnaliștii, oferind în același timp beneficii similare.
Animal Político, de pildă, este o organizație de știri de investigație digitală din Mexic, care acoperă subiecte precum scăderea accesului la asistență medicală, sarcina la adolescență, șomajul și discriminarea rasială. De la înființare, jurnaliștii de la Animal Político au vrut să construiască pe relațiile cu societatea civilă pe care le-a incubat pe rețelele sociale; lucrat cu cadre universitare, avocați și alți profesioniști nu doar ca surse, ci și ca parteneri. Animal Político colaborează, de asemenea, cu organizații ale societății civile la proiecte specifice, ca în activitatea lor cu World Justice Project, un ONG care lucrează pentru promovarea statului de drept pe tot globul. Timp de aproape cinci ani, au colaborat cu Animal Político pentru a ajuta la relatarea poveștilor din spatele datelor din rapoartele lor care detaliază starea statului de drept în Mexic.
Factor Daily este o organizație de știri nonprofit din India, care acoperă modul în care știința și tehnologia se intersectează cu societatea. Pentru a relata despre deșeurile electronice din India, au colaborat cu ONG-ul indian Toxics Link, un grup de justiție pentru mediu cu sediul în New Delhi.
Pe tot globul, colaborările de acest tip sunt din ce în ce mai răspândite și mai importante, din cauza peisajului mediatic fragmentat și a faptului că producătorii de conținut nu se mai pot baza pe canalele obișnuite pentru ca munca lor să ajungă la destinație. Un alt motiv pentru care colaborările trans-camp sunt în creștere este faptul că proiectele de investigație devin din ce în ce mai complicate, datorită naturii lor transfrontaliere, a complexității abaterii și a varietății de abilități și expertiză necesare pentru a le întreprinde. Parteneriatele care reunesc jurnaliști și organizații din diferite colțuri ale societății civile abordează aceste probleme.
Un alt motiv pentru care va exista mai multă colaborare între domenii este, de asemenea, cel mai mare motor al tendinței: impactul. Atunci când organizațiile cheltuiesc resurse valoroase pentru a descoperi corupția, abuzul sau neglijența, vor să vadă problema rezolvată. În timp ce susținătorii au avut întotdeauna impactul ca obiectiv explicit, jurnaliştii par să fie mai dispuși decât oricând să accepte (și să spună cu voce tare) că munca lor poate și ar trebui să ducă la o schimbare reală. „Cred că este necinstit să spun că jurnaliştii nu au deloc o agendă. Evident că avem o agendă de justiție. Avem o agendă a adevărului. Dar nu avem o agendă politică”, susține Miriam Wells, editorul de impact la Biroul de Jurnalism de Investigație. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com