default-logo

Cehia. Noi coordonate

            Cehia trebuie să-şi distribuie avuţia în creştere la scară mai largă şi nici o încetinire a ritmului de creştere economică nu va stopa majorarea cheltuielilor sociale şi a investiţiilor, anunţa în octombrie 2018 ministrul de finanţe al ţării (Cătălina Apostoiu, Cehia, cea mai stabilă economie a Europei a redevenit socialistă: a venit timpul ca avuţia să fie distribuită la scară mai largă, în Ziarul Financiar, 19 octombrie 2018): ”țara îşi relaxează controalele tradiţionale asupra cheltuielilor, controale care au stat la baza unuia dintre cele mai solide bugete din Europa”, spunea atunci Alena Schillerova, prima femeie care a ocupat poziţia de ministru de finanţe în această ţară și care a alocat sume mai mari în toate sectoarele, de la beneficiile de şomaj şi salariile din sectorul public, la proiecte de infrastructură îndelung amânate.

            Conform datelor de la FMI, după un deficit bugetar de 5,5% din PIB în 2009, determinat de programele de stimulare fiscală a economiei, guvernul de la Praga a trecut la reducerea treptată a acestuia: astfel, deficitul a coborât sub 2% din PIB în 2013, sub 1% în 2015, iar în perioada 2016-2019, Cehia a înregistrat un deficit bugetar anual de circa 1% din PIB.

Deficitul bugetar în 2020

            Impactul pandemiei de coronavirus este profund vizibil în economia Cehiei, care se bucura înainte de izbucnirea crizei sanitare de o creștere economică mai mare decât majoritatea statelor membre UE, spunea OCDE într-un raport de ţară referitor la Cehia, publicat în decembrie 2020 (vezi site-ul https://www.forbes.ro/cehia-inregistrat-2020-un-deficit-bugetar-de-102-miliarde-euro, postat pe 10 ianuarie 2021): deficitul bugetar al Cehiei în anul 2020 a fost de 367,4 miliarde coroane (1,025 miliarde euro),  dintre care 216,5 miliarde de coroane au reprezentat cheltuieli  pentru combaterea coronavirusului, inclusiv compensarea companiilor, a angajaţilor şi a altor persoane. Guvernul a majorat investiţiile până la o valoare de 173 miliarde coroane, mai mari cu 34 miliarde coroane comparativ cu 2019.

            „După cum s-a menţionat, este cel mai mare deficit din istoria ţării – nu putem fi mulţumiţi de situaţie, dar condiţiile au meritat acţiunile; toate economiile avansate au datorii. Deci, acest lucru nu este nimic extraordinar, ci, mai degrabă, o restructurare a datoriilor. Totuşi, cred că ar fi trebuit să se facă altfel. De exemplu, mai mulţi bani de la casele de stat s-au cheltuit pe măştile pentru pensionari decât pentru compensaţia muncitorilor liber profesionişti; pur şi simplu a atras mai multă atenţie. Şi, deşi pensionarii au fost grav afectaţi de izolare, lucrătorii independenţi au suferit mai mult; cheltuielile guvernului în timpul crizei au fost direcţionate greşit”, a declarat Lukáš Kovanda, economist şef la Trinity Bank şi membru al Consiliului Economic Naţional.

Kofola

            Cehii și slovacii continuă să bea Kofola, alternativa locală la sucurile vestice, pe bază de cola, creată în 1959 și a cărei rețetă este secretă și astăzi (vezi site-ul https://www.forbes.ro/kofola-cola-cehilor-si-slovacilor-bautura-carei-reteta-este-secreta-si-astazi-208560, postat pe 25 martie 2021). Principiul sovietic potrivit căruia „tot ce face Occidentul putem face și noi, ba chiar mai bine”, a influențat orgoliul naționalist al liderilor unora dintre țările aflate pe partea nefericită a Cortinei de fier. În domeniul sucurilor și al băuturilor carbogazoase, respectivul principiu s-a materializat în România în Ci-Co și Brifcor; Germania de Est avea Vita Cola, Kaffee Cola și Quick Cola, polonezii beau Polo Cockta, iar rușii beau Baikal (nu este vodcă); în Iugoslavia se bea Cockta și în Cehoslovacia, Kofola. Spre deosebire de suratele din blocul estic, Kofola a supraviețuit și este și astăzi savurată în Cehia și Slovacia.

            Kofola este o băutură nealcoolică, creată din ordinul statului cehoslovac ca alternativă la Pepsi-Cola și Coca-Cola, extrem de scumpe în țările comuniste în anii 1960. La sfârșitul anilor 1950, cercetătorul slovac Zdeněk Blažek a primit sarcina de a crea o băutură care să rivalizeze cu cele ale americanilor, dar cu ingredientele existente în Cehoslovacia. Blažek a folosit rețeta unui sirop pe bază de extract de semințe de cola, denumit Syrupus Colae, brevetat în 1887 de un farmacist din Opava, pe nume Gustav Hell. La acesta a adăugat alte 14 plante și fructe, rezultatul fiind siropul Kofo, a cărui rețetă a rămas secretă din 1959 și până astăzi. Curând, băutura a devenit atât de populară – în 1970 se vindeau 180 de milioane de litri – încât Cehoslovacia a rămas fără anumite plante care se numărau printre ingredientele Kofola și a fost nevoie ca acestea să fie importate.

            În 1989, odată cu Revoluția de catifea, Kofola cunoaște o perioadă de declin: compania îmbuteliatoare își schimbă de câteva ori proprietarii, până când este achiziționată în 1993, de un om de afaceri grec care decide să readucă populara băutură la gloria de altă dată. Kofola se servește atât îmbuteliată, cât și la draft în barurile din Bratislava, iar pagina sa de pe Facebook are aproape o jumătate de milion de urmăritori, ceea ce o face să fie unul dintre cele mai populare branduri din țară în social media.

            Nu este de neglijat faptul că Kofola nu conține acid fosforic și are cu 30% mai puțin zahăr decât mulți dintre competitorii săi. Deși are un gust pe care mulți îl descriu ca fiind asemănător cu cel al Jägermeister, Kofola nu conține alcool. Cehii și slovacii nu o consideră o imitație de Coca-Cola sau Pepsi, ci, o băutură unică a cărei savoare este dată și de asocierea cu un trecut care, bun sau rău, trezește nostalgii pentru mulți. Sau, cum spunea sloganul cu care se vindea Kofola acum 20 de ani, ”If you love her, nothing else matters” (”Dacă o iubești, nimic altceva nu mai contează”).

Milos Zeman – nou mandat de președinte

Milos Zeman, a câştigat un nou mandat în urma alegerilor prezidenţiale din 26 și 27 ianuarie 2018 (D.I., Milos Zeman a câștigat alegerile prezidențaile din Cehia, în Ziarul Bursa, 27 ianuarie 2018). După numărarea voturilor din aproape 95% din secţii, rezultatele au arătat că Zeman conduce în cel de-al doilea tur de scrutin cu 52,16% din sufragii, faţă de 47,83% pentru contracandidatul său, Jiri Drahos. În cel de-al doilea tur al prezidenţialelor s-au confruntat actualul preşedinte ceh, pro-rusul Milos Zeman (73 de ani), cunoscut de asemenea pentru opiniile sale pro-chineze şi anti-musulmane, şi pro-europeanul Jiri Drahos (68 de ani), fost preşedinte al Academiei Cehe de Ştiinţe. Contracandidatul Jiri Drahos şi-a recunoscut înfrângerea: „Vreau să îl felicit pe câştigătorul alegerilor – Milos Zeman”, a afirmat el în faţa susţinătorilor săi.

Între Milos Zeman, veteran politic anti-migraţie, şi omul de ştiinţă Jiri Drahos, centrist pro-european şi fără experienţă politică, cehii au avut de ales între “doi candidaţi complet diferiţi, care reprezintă două părţi ale unei societăţi destul de divizate”, a rezumat analistul local Tomas Lebeda. Miza acestui scrutin, în care primirea migranţilor s-a aflat în centrul dezbaterilor, este esenţială şi pentru guvernul minoritar al miliardarului Andrej Babis, desemnat premier în decembrie 2017, dar care nu a reuşit să strângă voturile necesare în camera inferioară a Parlamentului ceh. Zeman, foarte favorabil lui Babis, a cărui mişcare politică populistă, ANO, dispune de 78 dintre cele 200 de fotolii ale camerei inferioare a Parlamentului ceh, a anunțat că-i acordă în continuare sprijinul pentru formarea noului guvern, cu toate că Babis este cercetat de procuratură pentru fraudă cu fonduri europene.

Petrecere de adio pentru cronavirus

            Pe 1 iulie 2020, locuitorii din capitala Cehiei au amplasat o masă de aproape 500 de metri lungime și au participat la o petrecere uriașă (vezi site-ul https://www.descopera.ro/dnews/19405262-petrecere-de-adio-pentru-coronavirus-locuitorii-din-praga-au-sarbatorit-in-plina-strada, postat pe 3 iulie 2020): astfel, au sărbătorit sfârșitul primelor măsuri de carantină impuse în țară din cauza pandemiei. Petrecerea s-a întins pe străzile orașului Praga și peste celebrul pod Charles, după ce Guvernul ceh a eliminat restricțiile pentru întâlnirile în grupuri mari.

            Republica Cehă a implementat rapid măsuri de carantinare a populației încă de la începutul pandemiei de coronavirus și a devenit una dintre primele țări din lume care a spus cetățenilor să poarte măști. Astfel, autoritățile au evitat cele mai grave consecințe ale pandemiei și au reușit să relaxeze restricțiile mai devreme decât multe alte națiuni; iar pe 1 iulie 2020, localnicii s-au putut bucura de o petrecere de pomină în aer liber, au uitat de distanțarea fizică și au sărbătorit progresul țării.

            „Dorim să sărbătorim sfârșitul crizei coronavirusului și să arătăm că Oamenilor nu le mai este frică să se întâlnească cu prietenii lor”, a spus proprietarul unei cafenele care a organizat întregul eveniment, Ondrej Kobza. „Toată lumea a trebui să aducă ceva, fie mâncare sau flori. Ideea a fost ca toată lumea să se implice”, a mai adăugat Kobza.

            Mesele au fost decorate cu fețe albe de masă și cu flori, iar localnicii au băut și au împărțit mâncare în Timp ce Soarele a apus peste oraș. Republica Cehă este o țară cu aproape 10 milioane de locuitori. Națiunea europeană a înregistrat în jur de 12.000 de cazuri confirmate și 349 de decese din cauza COVID-19, potrivit statisticilor lui Johns Hopkins University (SUA), cifre destul de scăzute în comparație cu alte țări europene din apropierea Cehiei.

Schimbarea conducerii Băncii Centrale

            Prin lege, președintele țări are dreptul unic de a alege bancherii centrali: astfel,  Milos Zeman a schimbat pe 8 iunie 2022 o parte din conducerea Băncii Centrale a Cehiei, pe care a criticat-o pentru creșterile excesiv de agresive ale ratei dobânzii, menite să combată cel mai rapid avans al prețurilor din ultimii 30 de ani. Milos Zeman a numit apoi trei noi membri în consiliul de elaborare a politicilor monetare, respingând un al doilea mandat pentru doi membri, recunoscuți pentru viziunile lor hotărâte privind necesitatea creșterii dobânzilor: cei trei noi membrii sunt Eva Zamrazilova (viceguvernator), Jan Frait și Karina Kubelkova.

            Schimbările vin în contextul numirii surprinzătoare în mai 2022 a lui Ales Michl (a cărui mandat a început la sfârșitul lunii iunie 2022), un oponent vocal al înăspririi monetare rapide, în funcția de guvernator. Moneda Cehiei s-a depreciat puternic în urma numirii lui Ales Michl în fruntea băncii centrale, care a fost de altfel nevoită să intervină în piață pentru a susține moneda cehă. Michl a precizat atunci că a fost vorba despre ieșiri de capital speculativ, respectiv investitori care se așteptau la noi creșteri ale politicii monetare, creșteri care au devenit improbabile în contextul noii conduceri.

            Schimbările operate în conducerea Băncii Centrale din Cehia reflectă opiniile lui Milos Zeman, potrivit căruia inflația este cauzată în mare măsură de șocuri externe, iar o înăsprire monetară prea accelerată ar putea contribui la un avans și mai mare al prețurilor. Coroana s-a apreciat cu 0,7% în urma numirilor, cel mai ridicat nivel de la începutul lunii mai 2022. Dobânda de referință a Băncii Centrale a Cehiei era în mai 2022, 5,75% pe an, cel mai ridicat nivel din țările membre UE.

Sistemul de transport

Sistemul limitat de autostrăzi din Cehia a început să se erodeze pe măsură ce camioanele care transportă bunuri din şi spre Germania, Austria, Slovacia şi Polonia trec prin Cehia (M.D., Cehia investește în infrastructura de trasport, în Ziarul Bursa, 12 martie 2018). Pe lângă autostrada care lipseşte între Praga şi Viena, autostrada spre Berlin a fost finalizată abia în 2017 după decenii de întârzieri. Potrivit datelor Eurostat, Cehia are mai puţine autostrăzi decât Portugalia sau Ungaria, ţări de dimensiuni similare.

Cehia este înaintea multor altor state din Uniunea Europeană la mai mulţi indicatori însă nu şi la viteza de transport rutier, în condiţiile în care nu are încă o autostradă care să facă legătură cu ţara vecină Austria. Autobuzele au o viteză mai rapidă de deplasare decât trenurile, iar călătoria cu trenul de la Berlin până la Viena, via Praga durează cu o oră mai mult pe o rută cu 25% mai lungă, dar care evită traversarea prin Cehia.

 Guvernul de la Praga intenţionează să majoreze în 2019 cheltuielile pentru infrastructura de transport cu cel puțin 26 miliarde coroane (1,3 miliarde de dolari). La această sumă se adăugă fonduri de dezvoltare din partea Uniunii Europene. Premierul Cehiei, Andrej Babis, a făcut din investiţiile în drumuri, şcoli şi spitale o prioritate. Ţara îşi poate permite să împrumute mai mulţi bani pentru dezvoltare după ce mai mulţi ani de bugete practic echilibrate şi proiecte îngheţate au redus datoria publică de la 41% din PIB în 2013 la 32% din PIB în 2017.

    Emilian M. Dobrescu / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*