default-logo

˝Demnitatea-i pâinea învierii˝. Grigore Vieru

Sub acest generic s-au înscris două evenimente – omagiu adus înaintașilor noștri în ziua de 31 august curent.
Primul eveniment, lansarea ediției de patrimoniu Din Basarabia. Poeme alese , din creația poeților Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi și Nicolae Dabija, apărută la editura Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România/UZPR a întrunit la Moldexpo scriitori, critici literari, oameni de cultură, cititori, iubitori ai slovei, personalități ale mediului academic, printre care academicienii Mihai Cimpoi, Eugen Doga, Gheorghe Țîbîrnă, Nicolae Dabija şi Călin Vieru, fiul regretatului poet Grigore Vieru.
În cuvântul de deschidere am amintit că  „Dorul face cale-ntoarsă”, vorba cântecului, pentru că de la 1989 încoace România a donat  sute de mii  de titluri de cărți în limba română,  cu care au fost  completate fondurile de carte din Republica Moldova. La rândul nostru, cu bunăvoința scriitorilor  din stânga Prutului, prin acțiunea ”De la Podul de Flori la Podul de Spirit”, organizată câțiva ani în urmă, am donat Bibliotecii Naționale din București o importantă colecție de carte, apărută în grafia latină după 1989 la Chișinău.
Şi ediţia de excepţie Din Basarabia. Poeme alese , prin bunăvoința UZPR, a dlui Nicolae Dabija şi familiilor Vieru şi Matcovschi urmează să fie distribuită în bibliotecile publice din România.

În cuvântul său de mulţumire, Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române, redactorul săptămânalului ”Literatura şi arta” a relatat că poeziile lui Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi ale Leonidei  Lari, Ion Hadârcă și Ion Vatamanu  au fost cele care au oprit tancurile în august 1989. „Cred că este unicul loc din lume, unde poezia a făcut  revoluție. De fapt  era manifestarea încrederii oamenilor în poezie, în muzică, în forța cuvântului. Mai puternice nu sunt țările care au mai multe tancuri, dar țările care au mai multe cărți, mai tari nu sunt țările care au mai mulți soldați, dar țările care au mai mulți cititori. Mulțumesc Țării Române pentru că ne face mai puternici prin editarea unor asemenea cărţi. Noi împreună, de o parte și alta a Prutului, construim România Mare a Culturii,  n-avem granițe între noi și noi,   mai rămâne ca politicienii să ia exemplu de la noi. Suntem un neam, suntem aceeași cultură, iar înțelegerea acestui fapt de către masele largi este  meritul cărturarilor, de-o parte și alta a Prutului. De Ziua Limbii Române aș vrea să ne felicităm și să afirm că poezia va salva lumea, literatura va salva lumea, cultura va salva lumea. Deci, ne vom salva prin cultură”, a declarat publicistul Nicolae Dabija.​


„În cuvinte mă exprim mai  prost, – a mărturisit audienţei compozitorul-academician Eugen Doga . ”Mai bine o fac prin sunete, de aceea, vreau să zic că primul n-a fost cuvântul, ci sunetul, așa mă aranjează mai mult”,- a continuat compozitorul, întrebându-se de ce, dacă vorbim aceeaşi limbă, nu se învață după aceleași programe și manuale în spațiu românesc, de ce avem mai multe uniuni de creație, ministere, academii? Oare pentru aceasta am stat în fața tancurilor?- s-a întrebat retoric maestrul.

Prezent la eveniment împreună cu colegii săi Miron Manega, redactor-editorial al publicaţiei ”Certitudinea”și Firiță Carp, redactorul editurii ”Detectiv literar”, președintele UZPR Doru Dinu Glavan le-a împărtășit celor prezenți emoția trăită în august 1989 când a văzut o fotografie, ce făcuse înconjorul lumii, reprezentând 700 de mii de oameni, adunați în Piața Marii Adunări Naționale, care cereau revenirea la grafia latină și la alfabetul latin. ”De fapt, mișcarea inițiată la Chișinău a trecut Prutul și în 1989 și în 1918, când scânteia  din  Basarabia a cuprins întreg teritoriu românesc istoric”, – a afirmat președintele UZPR.
 
Cel de-al doilea eveniment s-a desfășurat la Cimitirul Central din Chișinău, unde printr-o ceremonie de comemorare s-a adus un pios omagiu personalităților marcante ale culturii și spiritualității românești, trecute în eternitate.
Ceremonia organizată de Primăria Municipiului Chișinău, în parteneriat cu Societatea Culturală Vatra, condusă de Vlad Negruți și Nicolae Josan, cu Combinatul de Servicii Funerarii, șefă doamna Ludmila Boțan a întrunit ambasadori, parlamentari, primari, academicieni, oameni de cultură, între care domnii Adrian Talmaci, Primarul General Interimar al Municipiului Chișinău,
Daniel Ioniță, Ambasadorul României în Republica Moldova, Bartlomej Zdaniuk, Ambasadorul Republicii Polone în Republica Moldova, Ambasadorul Iurie Reniță, Preşedintele Comisiei parlamentare politică externă şi integrare europeană, Ion Tighineanu, Președintele Academiei de Știință a Republicii Moldova, compozitorul-academician Eugen Doga, ambasadorul Aurelian Dănilă, protoiereul Ion Ciuntu, doamna Alexandra Moţpan, secretarul interimar al Consiliului Municipal Chişinău ş.a.
Vorbitorii au amintit de timpurile istorice din august 1989, au menționat aportul incomensurabil al promotorilor renașterii naționale la primul act de afirmare a demnităţii naţionale Ziua Limbii Noastre cea Română, urmată de Declaraţia de Suveranitate şi Independenţă a tânărului stat Republica Moldova.
Surpriza zilei însă a fost discursul în limba română, rostit de Ambasadorul Republicii Polone la Chişinău, Excelenţa sa Bartlomej Zdaniuk.
Profund emoţionată, delegația UZPR, care a participat la o serie de evenimente  prilejuite de sărbătorirea  Zilei Independenței și  Zilei Limbii Noastre cea Română a mers în continuare la Biblioteca Națională pentru o  întrunire cu membrii filialei UZPR Chișinău.
Ar putea fi de bun augur, ar putea fi un exemplu de urmat şi pentru alte uniuni de creaţie.
Intr-un ceas bun!


Iuliana Gorea Costin

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.