LUMINĂ LINĂ / GRACIOUS LIGHT

Revistă de spiritualitate și cultură românească, An XXIV, Nr. 3, iulie-sept. 2019, New York

   Ca de obicei, revista Lumină Lină/Gracious Light se prezintă la un înalt nivel intelectual și artistic, prin studii și articole de o mare diversitate, într-un format grafic elegant, prin care se promovează spiritualitatea și cultura românească, pentru un public de largă rezonanță națională și internațională. Se distinge, de la început, eseul Pr. prof. univ. dr. Theodor Damian, Biserica slujitoare sau trăirea în extraordinar. Biserica ortodoxă română, care se deschide cu un citat din Lucian Blaga. Autorul scrie despre biserica slujitoare și modul cum s-a actualizat această slujire în istoria neamului nostru. Eseistul pomenește despre teza de doctorat din Anglia a mitropolitului Antonie Plămădeală, intitulată Biserica slujitoare. A trăi într-o biserică slujitoare înseamnă a trăi într-un paradox. Înseamnă a trăi în extraordinar, pentru că biserica nu este un lucru ordinar. La fel cu ideea de slijire. Dumnezeu ne slujește pe noi. Deci trăim în extraordinar. Ieșim dintr-un nivel existențial și intrăm în altul. Lumea a fost făcută de Dumnezeu în vederea Bisericii. Biserica are de-a face nu numai cu omul, ci cu întreaga creație a lui Dumnezeu. Brațele Bisericii se deschid larg pentru a-l cuprinde pe om și locul pe care Dumnezeu i l-a rânduit să-l sfințească și să-l transfigureze. Iisus însuși s-a arătat pe Sine ca fiind Dumnezeu, dar și slujitorul lui Dumnezeu și al omului. Omul îl slujește pe Dumnezeu, dar și Dumnezeu îl slujește pe om. Biserica are capacitatea de a schimba lumea. Biserica are un rol special în istoria poporului român, în creșterea nivelului său spiritual, moral, social, cultural, militar și politic. Biserica a condus poporul pe calea mântuirii, l-a învățat ce este bine, ce este rău, a sfințit pământul, munca, familia, casa, viața. „Biserica este Maica neamului nostru”, spunea Eminescu.

   Într-un alt eseu, Tudor Nedelcea îl redescoperă pe Vasile Militaru, autor al celebrei poezii A venit aseară mama (azi uitat), drept ” un martir al ortodoxiei”. În regimul trecut, scriitorul a suportat infernul închisorilor comuniste, iar numele și opera sa au fost trecute la index. ( Motivul: crimă de uneltire contra ordinii sociale și deținere de publicații intrzise). Vasile Militaru, născut la 21 sept. 1886, decedat la 8 iulie 1959, ar fi trebuit să facă în total 42 de ani de pușcărie, noroc că a murit la timp! Printre publicațiile interzise se află și un manuscris inedit care cuprinde poeme de slăvire a divinității.

   Criticul literar Marian  Nencescu publică un important eseu despre Vocație și suflet românesc la Constantin Rădulescu-Motru. Autorul prezintă pe larg concepția filosofică a lui Constantin Rădulescu-Motru, ajungând la concluzia că „legea specifică  a evoluției sociale stă în puterea sufletească și că ideea progresului e naturală și specifică omului, iar cultura presupune obligatoriu vocație. Caracterele neobișnuite, geniile, produc , din vocație, opere originale, durabile.

   Criticul și istoricul literar Ion Haineș publică un eseu despre Ultimul Arghezi, pe ideea timpului ca metaforă a morții.

   Paula Romanescu face o simbolică trecere în revistă a principalelor opere realizate de autori români și străini, plecând de la cele patru fotografii cunoscute ale marelui poet.

   Cunoscutul critic și istoric literar M.N. Rusu face o analiză originală a celor 11 Elegii ale lui Nichita Stănescu., descoperind un „Orfeu abstract”., care ” configurează sectoare lirice noi” și care ” a lansat una din cele mai exacte dimensiuni ale lirismului modern: viziunea – a universurilor și universalilor”.

   Revista publică poezii, proză, cronici de carte, aforisme, traduceri, reportaje, un fotoalbum cu imagini de la ultimele evenimente cultural-artistice organizate de Biserica ortodoxă română Sf. Petru și Pavel și de Cenaclul literar ” M. Eminescu” din New York.

 

                            ION HAINEȘ/UZPR

                                                     

 

 

 

 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.