◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Argument TOPOGRAFII POLITICE

Trăim vremuri extrem de tulburi, cu schimbări paradigmatice de natură a induce, în largi segmente ale populației, un profund sentiment al precarității.

Scara valorilor parcă s-a inversat și suntem invadați de mediocrităţi foarte vocale: politice, culturale, sportive sau de altă natură, care, culmea, s-au înfipt în punctele decizionale ale Statului, încât îți vine să zici, invocându-l pe Shakespeare: „Ce epocă îngrozitoare, / în care idioții îi conduc pe orbi.”

Antrenați și ei în această mlaștină, marea parte a gazetarilor și-a pierdut busola astfel încât, a patra putere în Stat, cum atât de mult îi place să se numească, cu greu mai recunoaște Nordul moral, sfârșind prin a participa la jocuri de sumă nulă. În fapt, există un entuziasm pedestru de coabitare în spațiul „civilizației spectacolului” (Mario Vargas Llosa), „Homo videns” (Giovanni Sartori) fiind captivul prostituției mediatice, locul în care s-a abandonat verticalitatea informației, lăsând loc dezinformării și manipulării. Ea, presa, a patra putere în Stat, este, în principal, vinovată de inflația de vip-uri și lipsa de lideri. Matricea socială, aceea în care Statul ar trebui să fie actorul cel mai puternic, capabil a implementa măsuri menite a-i asigura sănătatea, stabilitatea și prosperitatea, a sfârșit prin a fi cadrul optim de manifestare a echinoxului lichelelor.

Am considerat util să duc o luptă în orizontul presei, după alte lupte angajate pe frontul politic, mereu cu gândul că „plăsmuirea acestei țări (trebuie) să ne fie singura obsesie.” (Emil Cioran), majoritatea articolelor – cu excepția câtorva, angajate într-un spectru problematic mai larg – radiografiind topografia crizelor României de azi.Am scris cu un gust amar, privind un tablou pe care l-aș intitula Țară murind – România, cu sentimentul că groparii țării, interni și externi, sunt mulți, sârguincioși și metodici, și care, cu siguranță, îi vor administra lovitura fatală, mai devreme sau mai târziu, dacă nu se va contura un grup salvator al nației, cu fibră patriotică autentică, gata de jertfă pe altarul național.

              

Mircea Măluţ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *