Mârloginismul ca politică prezidenţială

Mai ieri au pierit doi români în Afganistan, iar plăvanul suprem s-a comportat ca un zid de dat cu capul! De cînd a descălecat de pe mîrţoaga Sibiului la Cotroceni, autorul mîrlăniilor metafizice s-a înscris la covata cu colivă şi traista cu colaci, deschizînd robinetul unui mandat de udat castraveţii grădinarilor externi.  Interesat de încă un mandat, acum scheaună nemulţumit că nu i se face voia strîmbă şi refuză din nou propunerile premierului, bune, rele, cum or fi fost ele. Nu şi nu!  Vrea în locul miniştrilor propuşi de Dăncilă pe femeia de serviciu, portarul şi şoferul personal… adică, guvernul său. De mirare e că n-a numit-o, încă, pe doamna cu fustă şi minte mini, „Cabinetul doi” de la Sibiu, dar, cine ştie…

Podidit de emoţii# ne-a demonstrat un mandat întreg, cu hîrtiile în faţă, cît de simplu poate să emane gogomănii, cît de uşor îi e să zdrobească sub călcîi Constituţia, apărat de o justiţie înfăptuită în sufragerii şi de nişte bolşevici stăpîni pe românii cu sărăcia-n traistă. În condiţiile date, la fel de uşor i-a fost să transforme ţara într-un vînat pe care U.E. şi S.U.A. se bat să-l devoreze! Regret că „bietul” de el a trebuit să treacă de atîtea ori prin grele suprasolicitări intelectuale, adică să citească nişte pagini cu litere mari, scrîşnind în limba română. Ştia că stă prost la capitolul talent oratoric, dar nu şi-a repetat  temeinic lecţia la citire. „De unde nu-i, nici Mein Got nu cere!”. Mai puteţi rezista, dragi români, privind pasivi la acest individ, ce execută planurile diabolice ale mondialiştilor?

S-ar putea spune că mandatul acestui Iohannis este unul original. Original în doza de mîrlogism şi încălcare a Constituţiei în formă continuată. După Băsescu, Iohannis este al doilea personaj catastrofal pentru ţară, care dezonorează grav Cotroceniul, un preşedinte care confundă excentricitatea cu originalitatea şi mîrlănia grosolană cu preşedinţia. O oglindă clară ca apa. Pentru popor, un mandat care produce dezastru şi silă. Pentru un psihanalist, o posibilitate de sondare a psihicului unui om căzut la Cotroceni ca bomba la Hiroshima. Asta pentru că mahalaua politică autohtonă e mereu pregătită să stea capră (vorba unei cucoane europarlamentar) şi cu poalele peste cap.

Dezgustător mandat, dar şi mai dezgustător faptul că sînt mulţi naivi cărora le face plăcere o astfel de extaziere în faţa infantilismului ca mod manipulare, în faţa ipocriziei, orgoliului, mizeriei, corupţiei, prostiei, cărora, acest preşedinte străin de ţara sa le-a făcut loc tot mai mult în spaţiul public. Toate aceste manifestări semi-patologice reprezintă măsura disperării, frustrării şi propriei nemulţumiri. Iohannis ar putea fi orice, dar nu preşedintele României!  Afirmînd acestea, cred doar că am sensibilitatea ce nu trebuie să lipsească nici unei femei, indiferent de meseria pe care o are, sensibilitatea prin care să se scuture de tot ce este periculos şi grotesc.  Sau, poate, Iohannis crede că excesul său de  infatuare îi face pe român să mai uite de foame!

Aflat la o  vîrstă la care maturitatea, de obicei, îşi spune cuvîntul, caraghiosul mîrlan, prin comportamentul său de şantierist,  s-a afundat în putere, crezînd că a nimerit în timp şi la timp. Prevăd că iohaniştii se vor arăta oripilaţi de afirmaţiile mele, ripostînd pe toate înaltele tonuri posibile, că vai, Iohannis e un imens cîştig, şi că datorită lui străinii ne înţeleg istoria şi rezonează cu noi, cînd, de fapt, străinii ne fură abitir, ne persiflează, ne umilesc, ne înarmează, contra cost uriaş, cu armele lor, depăşite fizic şi moral, în propria noastră ţară, ca să le fim, la o adică, o carne de tun. Nu era necesar să vină un Iohannis cu ginecologia externă a lui Trump pentru a ne arăta „inteligenţa sa epică catastrofală”. Nu toţi românii sînt fraieri cum crede Iohannis! Simpatizanţi sau opozanţi, neutri sau indiferenţi, românii vor pricepe la un moment dat ce pacoste a fost pentru ţară biciul puterii din mîna acestui vînzător!

Iohannis a mîzgălit şi întinat demnitatea românilor, exact cu genul acela de mîzgălituri pe care obsedaţii le fac în WC-uri, unde nu-i vede nimeni, doar că, în speţă, e vorba de un preşedinte exhibiţionist, care în numele privilegiilor şi orgoliilor sale, îşi afişează, în văzul oamenilor normali, afecţiunea psihică. Pe cînd o carte autoportret herr Iohannis? O fi el preşedinte, dar unul de gang! Gen, „pe-afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul”! Mare mizerie! Că de patriotism nici vorbă la un asemenea pantalonar!

O fabulă a lui Esop spune că „omul nu trebuie numai să se roage divinităţii, ci să dea şi din mîini, pentru a nu se îneca”. Să-l vedem pe Iohannis cum se va salva de la înec după pierderea imunităţii! Iohannis ăsta, ce om, domn’e! Om de stat şi de odihnă în formă continuată! Se pricepe să opereze ţara pe cord deschis, şi nu ştiu ce-am să fac cînd nu va mai fi preşedinte! Îmi va dispărea aşa, subit, obiectul muncii din el! Adică personajul acesta malefic, cocoţat pe meterezele puterii, care şi-a găsit identitatea în generarea unei manipulări şi dezbinări severe, cu priză la un public de turmă, un public uşor de dus de nas, un public cumpărat, format din mers. Din mersul tot mai prost al societăţii.

Un om căruia îi plac experimentele, gen „Colectiv” şi diez-resist, creaţii ale combinaţiei diabolice Harward-C.I.A.! De la acestea a ajuns la debalansare şi, din nou, la un fals echilibru în dezechilibru, în ceea ce cunoaşte el ca fiind valoare (ipocrită). Ca să-mi arăt din nou sensibilitatea, îl consolez spunîndu-i că, un neavenit nu poate reuşi din prima încercare. Nici în proza de doi bani  scrisă, nici în politică, cu atît mai mult în preşedinţie. Edison a făcut o mie şapte sute (?) de experimente nereuşite, pînă a descoperit filamentul. Oricum, pe calea aceasta, a dezbaterilor de moment, nu se poate ajunge decît la o viziune goală sau foarte rarefiată,  de natură fiduciară, în ceea ce-l priveşte pe chiriaşul de la Cotroceni! Cel mai bun colaborator al viitorului României va fi însuşi timpul.

Cu Băsescu şi Iohannis, România a avut parte de toate relele, şi mai multe şi mai crime, şi mai… glume… Amîndoi i-au făcut să transpire pe  români şi fericiţi vom fi cînd vom cînta cu toţii veşnica pomenire acestui mandat! Însă, din păcate, votul, singura armă a românului împotriva iohanismului este măsluit şi furat, contrafăcut şi falsificat. „Votează fiecare cu cine vrea şi din urnă iese cine trebuie!”, citîndu-l pe Tudor Muşatescu din piesa „Titanic Vals”. Ştiu mai bine serviciile! Nu vom vedea niciodată în această democraţie de paradă oameni morali conducînd garnizoane de corupţi. Un lup costumat în piele de oaie, un anormal, vorbeşte despre „o Românie normală”, ca slogan de campanie, pentru a primi asigurarea că va creşte numărul naivilor care vor merge cu barca lui în arzătoarea chestiune a votului!  Pînă la urnele din noiembrie, Iohannis nu va reuşi să-şi trateze obsesiile, mîrlăniile şi năravurile. Nici nu va gîndi de zece ori înainte de a face alte lucruri oribile!

Constat cu amărăciune că nu-i fu bine ţării noastre nici cu „bunicuţa”, nici cu „prostovanu’”, nici cu „Să trăiţi bine”, nici cu „România lucrului bine făcut”, mai nou, „România normală”, fiindcă pe timpul neisprăvirii lor s-a ales praful de industrie, de flotă, de căile ferate române, de pădurile noastre… nu ale lor. Nu de ei îmi pasă, ci de soarta Ţării pe care o jefuieşte oricine vrea, de soarta norodului din care fac şi eu parte! Fără a fi fost prea aspră cu el,  cum zbir a reuşit să fie el cu poporul român, trebuie să-i atrag atenţia mîrlanului, mai ales profesorului din el, că LMC-urile (lucruri la mintea cocoşului) cu care ne îmbrobodeşte din postura incomodă, rigidă şi ridicolă, vor duce la dezmembrarea anatomiei corpusului identitar românesc şi la dezumanizare sa perpetuă.

Maria Diana Popescu

art-emis.ro

Despre autor

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.