Manifestarea consacrată Unirii din 24 ianuarie 1859 – 1 decembrie 1918 a întrunit reprezentanți ai primăriei și prefecturii, ai institițiilor culturale, dar și ai celor peste o sută de studenți basarabeni, care își fac studiile în acest minunat oraș dunărean, în care spiritul domnitorului Alexandru Ioan Cuza este adânc impregnat în memoria locului și a gălățenilor, care-l cinstesc și-l evocă cu multă demnitate.
Am început ziua la Galați făcând un tur al orașului: de la campusul universitar la Catedrala Arhiepiscopală Sfântul Andrei, una din cele mai impresionante din oraș, la statuia ultimului domnitor român și Casa muzeu, în plină reconstrucție, cât și la portul dunărean, cu harta României Mari tronând emblematic. Casa Artelor, care găzduia evenimentul, era pregătită cu însemne tricolore, chipul principelui moldav — simbol al demnității, dar și al dragostei de viață, fiind prins la pieptul fiecărui din cei veniți la manifestare. Cum era și firesc, Imnul „Deșteaptă-te, române”, interpretat de Alexia Mocăniță, elevă la Școala de Arte Galați, Centrul Cultural Dunărea de Jos Galați (CCDJ), apoi parastasul pentru înaintașii poporului român, eroii căzuți în lupte pentru apărarea teritoriului național, ținut de cucernicii părinți protopop Valentin Rădoi și Rusu Ionel au dat startul sărbătorii într-un cadru alb imaculat al incintei recent renovate cu suport european.
După o expunere succintă asupra Expoziției monumentelor Basarabiei furate și a volumului 2, „Războiul monumentelor” autor Iulian Rusanovschii, am subliniat că poporul român a luptat dintotdeauna pentru integritatea sa națională și teritorială, apărarea acestor deziderate, constituind titluri de glorie pentru purtătorii unor conștiințe înălțate. Restabilirea urmelor jertfelor aduse de reprezentanții destoinici ai neamului românesc care și-au dat viața pentru recucerirea Basarabiei — vechi pământ românesc — este o datorie asumată de reprezentanții tinerei generații, din care face parte avocatul Iulian Rusanovschi, asemeni celei de înălțare a Cimitirului eroilor de la Țiganca, unde „sângele curgea cu apa”, a Mănăstirii Eroilor Români, lucrările de înălțare a căreia continuă în zonă.
Subliniind dezideratul unității naționale, perpetuat în timp, am exemplificat prin acțiunile primului primar al Chișinăului, ales în mod democratic, Nicolae Costin, președinte al Frontului Popular, promotor al procesului de renaștere națională, care a plătit cu viața pentru curajul de a lansa împreună cu camarazii săi acest proces și de a reda capitalei celui de-al doilea stat românesc esența și veșmântul național. Amintind, în context, că adoptarea la Chișinău a Declarației de Independență, la 27 August 1991, a însemnat desprinderea de imperiul sovietic și o etapă importantă pentru ReUnirea cu Țara-mamă, România, am dat citire Apelului la ReÎntregire, adresat conducerii de la Chișinău și București, lansat la 9 mai 2022 și semnat de 101 deputați membri în Parlamentul ‘90 și de personalități politice și culturale din Moldova de Răsărit.
Arc peste timp, subliniind importanța Unirii și ReUnirii pentru extinderea spațiului național de securitate, dar și pentru reprezentarea demnă la masa internațională de tratative, unde fiecare țară, participând la actul decizional, își apără interesul național-parte a procesului european și mondial.
Menționând faptul că Națiunea Română a fost dintotdeauna un important generator de valori umane: Mihai Eminescu, Constantin Brâncuși, George Enescu, dacă e să enumăr doar pe unii dintre cei binecuvântați cu acest har, am evocat faptul că anul 2023 este Anul Ciprian Porumbescu, autorul nemuritoarei Balade a unui singur Păstor, se cere însă a fi și Anul Dimitrie Cantemir (350 de ani de la naștere și 300 de ani de la moarte), principele moldav de înaltă ținută academică, și Anul Iuliu Maniu (150 de ani de la naștere și 70 de la moarte), artizan al Unirii de la 1918, model de Om Politic și de Stat, atât de necesar timpurilor noastre.
Apelul lansat de PNȚ Maniu-Mihalache, la 8 Ianuarie curent, de ziua nașterii Sfinxului din Bădăcin, preluat de unii deputați PNL, care au înaintat un demers în favoarea proclamării anului 2023 Anul Iuliu Maniu, a fost dat citirii, din partea inițiatorilor și Fundației Maniu-Mihalache, de domnul economist Liviu Scarlat, fiind susținut prin aplauze de cei prezenți.
„Viața și lucrarea Mitropolitului Gurie Grosu, în Basarabia străbună”, prin prisma cercetărilor și volumelor doamnei Silvia Grossu, conferențiar dr. la Universitatea de Stat din Moldova, a fost prezentată de însăși autoarea, mama unui tânăr de excepție, Ionuț Grossu, absolvent al primului liceu român ce purta numele lui Mircea Eliade, pe care l-am fondat la începutul anului 1990, la Chișinău. M-a bucurat mult această revedere și schimbul de păreri și idei pe care l-am avut cu Distinsa Doamnă și sora ei, împărtășind împreună convingerea că există o singură cale pentru supraviețuirea națiunii române din stânga Prutului — ReÎntregirea.
Consistente și bine argumentate au fost comunicările: „Literatura și Unirea”, susținută de bibliotecarul și scriitorul Adi George Secară, „România Mare -1918, fapt împlinit sau miracol istoric”, susținută de prof. Gheorghe Felea, „Despre sacrificiul istoriei. Cazul 1859”, susținută de prof. univ. dr. habil. Cătălin Negoiță, din partea Direcției Județene pentru Cultură Galați.
Impresionantă atât evocarea principelui moldav, cât și transferarea în epoca lui Alexandru Ioan Cuza pe care au reușit să o facă vicepreședintele Asociației „Danubiana”, Dnul Marius Crudu (angajat la ISUJ Galați) și administratorul col.(r) Aurelian Niculescu, care au prezentat o parte din uniformele din acea epocă, cât și domnul col. (r) Didel Bădărău, de la Asociația „Frontiera Gălațeană”, care a donat celor prezenți un suvenir inedit: basoreliefuri cu chipul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Partea a doua a manifestării „Hai să dăm mână cu mână, cei cu inima română!…” a cuprins momente cultural-artistice realizate în cinstea Unirii Principatelor Române de către elevii Colegiului Național „Costache Negri” Galați, ai Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” Galați și artiștii Centrului Cultural „Dunărea de Jos” din Galați.
Având o experiență de peste 20 de ani în învățământul mediu/ liceal și universitar mi s-a cerut, nu o dată, să apreciez calitățile principale pe care trebuie să le posede un pedagog, răspunsul meu din totdeauna a fost același: să iubească copiii și profesia. La Galați am văzut profesori care posedă acest dar dumnezeesc și care cu multă dragoste cultivă și înălță suflete și conștiințe. Am admirat și zeci de părinți grijuli și responsabili, care-și aduceau copiii de mânuță la acea manifestare de cuget și simțire românească.
Am plecat de la Galați cu un sentiment de prețuire/recunoștință și plinătate, pe care mi l-au inspirat toți cei întâlniți: Doamna Antoneta Crudu, Președinta Asociației „Danubiana”, Doamna Maria Stanciu, președinta Filialei Galați „Radu Macovei” a UZPR, Domnul viceprimar Lucian-Valeriu Andrei, Doamna subprefect Andra Costache, Domnul profesor Gheorghe Felea, scriitorul Adi George Secară, Domnul profesor univ. dr. hab. Cătălin Negoiță, Domnii Marius Crudu, Col.(r) Aurelian Niculescu, col (r) Didel Bădărău, profesorii: Manuela Călărași, Andrea Diana Giurea, Diana Dogaru, George Constantinescu, Iustina Lucia Munteanu, Elvira Alexandrescu, Daniela Bobu, Nicuța Ardeleanu- Blaga, Maria Pletea, Cătălina Aciobăniței, Emilia Savu (Școala de Arte Galați), artiștii ansamblului „Doina Covurluiului”, Domnul director artistic Chiciuc Ion și Domnul dirijor George Bânțu, reprezentanții Casei Artelor, director Lucian Lungu, ai Teatrului Național de Operă și Balet „Nae Leonard”, director Teodor Niță, a Doamnei Liliana Leontiev, de la Asociația Luceafărul Răutului – inițiatoarea proiectului, toți cei implicați și prezenți la eveniment.
Vom reveni la Galați cu recunoștință, convinși că am pus bazele unui parteneriat sustenabil.
Mulțumiri tuturor celor implicați în desfășurarea și promovarea evenimentului, organizatorii evenimentului alături de Asociația de Dezvoltare pentru România și Asociația „Danubiana” – Galați: A.O. Monumentum, Asociația Tighina, Acțiunea Civică, Fundația Maniu-Mihalache, Editura UZPR, Viorel Burlacu Muzic Studiou.
Parteneri: Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”-Galați; Casa Artelor -Galați; Asociația Obștească „Luceafărul Răutului”- orașul Florești, Republica Moldova; Direcția Județeană Pentru Cultura Galați; Biblioteca Județeana „V.A.Urechia” Galați; Centrul „Cultural Dunărea de Jos” Galați; Consiliul Județean Galați; Primăria Municipiului Galați; Colegiul Național „Costache Negri”, Galați; Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin”, Galați; Asociația „Frontiera Gălățeană”.
Parteneri media: TVR Moldova, Radio Chișinău, Trinitas radio-tv, „Literatura și arta”, „Făclia”, „Ultima oră”, „Vocea Basarabiei”, „Lumina”; Viața Liberă, Galați; U.Z.P.R. – Filiala Galați; Presa de Galați; Etv Galați-Brăila; Ziarist Pompiliu Comșa – ziarist-director-la REALITATEA; VEGHEA, Agenția R-PRESS; Avocat Martiș Olimpia Biatrice- realizator TV.
Amb. Iuliana Gorea Costin
Membru al CD al UZPR