◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Oraș mic, surpriză mare

Dintre surprizele zilelor de marți, una ne-a întâmpinat aseară, pe Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR, și pe subsemnatul, la Câmpina, în ținuta de gală a unei aniversări. Ziarul de aici, un săptămânal de informații care se numește sugestiv OGLINDA DE AZI, tocmai împlinea douăzeci de ani de la fondare. Ei și ce, va putea spune oricine, mai puțin jurnaliștii care au redactat măcar o știre și au bătut măcar o dată drumul de la fapt la semnificația lui, fără să mai punem în discuție emoțiile nașterii fiecărei ediții, care de multe ori mie mi se par invers proporționale cu mărimea publicației respective. Căci nu este deloc ușor, simplu nici pe atât, să ții în viață o publicație, mai ales în vremuri nesigure.
Și, ca să revin la ideea de început, vreau să spun că surpriza a constat în faptul că, deși eram convins că știu toate lucrurile importante ce se petrec la Câmpina, fiindcă merg des în acest orășel primitor ca un român ospitalier, de data asta mi s-a părut că toată urbea sărbătorea evenimentul. Desigur, senzația se datorează somptuozității vilei BARBIZON, care i-a fost gazdă, dar în cel puțin aceeași măsură luminii de pe chipurile celor prezenți. Am întâlnit scriitori și jurnaliști cunoscuți, care m-au convins de multă vreme că acest mic oraș are printre cele mai mari densități de personalități culturale, am întâlnit mulți tineri, ca o garanție a unui mâine optimist. Am înțeles că ziarul este iubit și apreciat, ceea ce presupune că este respectat, dezideratul țintit, zic eu, de orice istoric al clipei, cum îl mai numim pe ziarist deseori. Și cu cât este mai mare respectul de care se bucură, jurnalistul dar și munca sa, cu atât publicația respectivă, ca să nu spunem presa în general, își înfăptuiește menirea de vehicul cultural și informativ, de devotat prieten, în fond, al cititorilor. Aseară am trăit puternic acest sentiment și el se datorează micuțului colectiv redacțional, condus și animat de inimosul și talentatul jurnalist și scriitor câmpinean Florin Frățilă.

Firiță Carp / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *