default-logo

Cum va afecta încălzirea globală agricultura românească?

Deși încălzirea globală și posibilele sale efecte sunt pe ordinea de zi de ani de zile, am simțit-o mai mult în ultimii ani. Fără îndoială, efectele încălzirii globale se vor vedea în diferite sectoare și multidimensionale. A fi conștient și sensibil la aceste probleme este de mare importanță în ceea ce privește măsurile care pot fi luate.
Încălzirea globală a început să afecteze în mod fundamental agricultura mondială. Care sunt principalele efecte așteptate în agricultură, și în agricultura românească în special? În acest articol, ne vom concentra pe întrebarea cum poate fi afectată producția de culturi. Problema reducerii sau eliminării eventualelor efecte negative va face obiectul unui alt articol.
Liderii mondiali reuniți la summit-ul Națiunilor Unite asupra climei au subliniat că încălzirea globală este acum un fapt al lumii și că încălzirea actuală, care este în jur de 1,2 grade, ar trebui menținută la maximum 1,5 grade.
La prima vedere, o schimbare a climei de 0,5 grade poate părea nesemnificativă. Cu toate acestea, deoarece această schimbare are consecințe foarte, foarte importante în ameliorarea plantelor, are potențialul de a afecta serios siguranța alimentară. Mai mult, nu se știe până la ce nivel va ajunge creșterea temperaturii, poate poate fi oprită, dar aproape că nu se poate recicla la niveluri preindustriale. Subiectul este de valoare care nu va expira, și va câștiga și mai multă importanță în timp.
Creșterea temperaturii, precipitațiile neregulate, pe termen scurt și mai severe, vor afecta cantitatea de apă de suprafață și subterană. Odată cu scăderea precipitațiilor într-un timp scurt, trecerea apei în sol va scădea și debitul de suprafață va crește. Acest lucru va face ca atât așezările, cât și zonele agricole să fie expuse la inundații, la revărsări, alunecări de teren și la eroziuni în zonele de pericol.
Capacitatea de reținere a umidității a atmosferei va crește și se va crea un mediu mai umed. Evaporarea apei de la suprafață va crește. Creșterea se va observa și în țesuturile plantelor, sol și luciul de apa. Pierderile din resursele de apă înseamnă o scădere a cantității de apă disponibilă.
România este în general bogată în resurse de apă. Există multe surse de apă de suprafață cu debite mari, în special fluviul Dunărea. În mod similar, nivelul apei subterane este într-o poziție foarte bună și nu este nevoie de puțuri adânci în acest moment. Cu toate acestea, creșterea pierderilor va aduce nevoia pentru puțuri mai adânci pentru a ajunge la apele subterane.
Pierderile excesive de apă de la suprafața plantei vor afecta direct fiziologia plantei. În același timp, apa existentă la suprafața solului acolo unde se află plantele se va evapora mai repede și va trece în atmosferă. Ca o consecință naturală a acestui fapt, plantele vor trebui udate mai des și în cantități mai mari. De exemplu, România este una dintre țările de top în producția de porumb din lume, iar o reducere a producției cu 10-20% poate apărea din cauza irigațiilor și a altor efecte fiziologice și acest lucru înseamnă o pierdere economică serioasă.
Creșterea temperaturii va avea efecte schimbătoare asupra faunei sălbatice și asupra echilibrelor ecologice. Creșterea temperaturii va face ca bolile și dăunătorii plantelor să apară mai des. Totodată, pot fi activate unele boli și dăunători care nu au fost încă observați în România. Bolile tropicale și dăunătorii, observați în special în bazinul mediteranean, pot fi de apărea și dezvolta în zonă.
Modificarea echilibrului ecologic va avea efecte modificatoare și asupra solului, care este principalul factor de cultivare a plantelor. Solurile se vor încălzi în scurt timp și vor atinge valori mai mari de temperatură. Creșterea temperaturii va face ca materia organică existentă în sol să se descompună rapid și să scadă. Ca urmare, cantitatea de apă reținută în sol va scădea și se vor observa condiții mai nefavorabile în mediul rădăcinii plantei.
Pe de altă parte, temperatura ridicată a solului va face ca zăpada care cădea să se topească în scurt timp și poate să se transforme în scurgere și să se îndepărteze. Sezonul de zăpadă va fi scurtat, iar solul nu va putea beneficia de zăpadă, care este cea mai productivă sursă de apă.
Timpul de creștere a unor legume care sunt fiziologic sensibile la temperatura aerului, cum ar fi varza, conopida și salata verde, vor varia. Aceste legume nu produc produc la temperaturi ridicate sau să formeze flori. De asemenea, florile nu sunt organe care pot fi folosite în alimentația umană. Prin urmare, va fi necesar să se schimbe modelele de producție în unele regiuni.
Mai ales în lunile iunie-iulie, când se înregistrează o creștere a temperaturii cu 1,2-1,5 grade din cauza încălzirii globale, pot apărea reduceri serioase ale descendenței datorită uscării stigmatei în scurt timp și scăderii absorbției de polen în plante cu flori precum roșiile, ardeii și vinetele.,
Temperaturile apei pentru irigare vor crește. Moartea plantelor poate fi observată în aceste regiuni, ca posibile erori de irigare în irigarea prin picurare sau prin inundație, și pentru că micile iazuri care vor apărea odată cu acumularea apei în câmp se vor încălzi în scurt timp, iar la plante vor apărea arsuri la nivelul rădăcinilor. În irigarea prin pulverizare, pierderile de apă vor fi mult mai mari datorită densității de evaporare.
Răsadurile de legume, răsaduri de fructe sau semințele de plante precum porumb, grâu, orz semănate direct în sol sunt plantate în principal în funcție de temperatura solului. După aceea, temperatura solului este foarte eficientă asupra creșterii și dezvoltării plantelor, înfloririi și a altor procese biologice. Solurile de culoare închisă, care sunt în general soluri foarte fertile în România, se vor încălzi într-un timp mai scurt decât solurile de culoare deschisă.
Pomii fructiferi trebuie să fie într-un mediu de temperatură sub +7 grade pentru un anumit timp, deși iarna variază în funcție de specii și soiuri. Dacă această condiție nu este îndeplinită, cantitatea și calitatea florilor vor scădea, iar randamentul și calitatea fructelor vor scădea și ele. Planta nu se va putea dezvolta pe deplin, iar imunitatea ei va scădea. Rezistența la boli și dăunători de asemenea poate să scadă.
În timpul zilei, condițiile de muncă ale muncitorilor în câmp deschis vor deveni dificile, iar productivitatea lucrătorilor va scădea. Aici, pe lângă efectul de temperatură ridicată, radiația crescută va avea și un efect devastator.
Identificarea și analizarea corectă a problemei, iar apoi rezolvarea ei prin luarea măsurilor adecvate înseamnă că va spori în primul rând securitatea producției alimentare a României, și, de asemenea, va contribui la rezolvarea problemei hranei deoarece este foarte probabil ca foametea să se răspândească în regiunile tropicale din lume. În acest moment, se vede că este necesară dezvoltarea unui nou model de producție a culturilor în funcție de posibilele scenarii. Nu mai avem timp de pierdut.

Prof. Univ. Dr. Huseyin Padem, Turcia / UZPR

Foto: Wikipedia

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.