default-logo

Austria. Noul parcurs

             Legalizarea sinuciderii asistate

            În decembrie 2021, Austria s-a alăturat Belgiei, Olandei şi Spaniei și a legalizat sinuciderea asistată pentru persoanele cu boli grave sau incurabile (vezi site-ul Austria legalizează sinuciderea asistată (cursdeguvernare.ro), postat pe 17 decembrie 2021). Curtea Constituţională a Austriei a ordonat guvernului încă din 2020, să revizuiască legislaţia care pedepseşte moartea asistată cu până la cinci ani de închisoare.

            Potrivit textului validat de toate partidele, cu excepţia formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPÖ) – adulţii bolnavi în faza terminală sau care suferă de o boală permanentă şi debilitantă vor putea beneficia de asistenţă pentru a-şi pune capăt vieţii. Doi medici trebuie să evalueze fiecare caz, dintre care unul trebuie să fie calificat în medicină paliativă. În special, ei trebuie să determine dacă pacientul este capabil să ia decizia în mod independent. În plus, trebuie să treacă o perioadă de cel puţin 12 săptămâni înainte de a se acorda accesul la sinucidere asistată pentru a se asigura că cererea nu survine din cauza unei crize temporare. Această perioadă va fi redusă la două săptămâni pentru pacienţii aflaţi în ”stadiul terminal” al unei boli.

            Această lege funcţionează pentru a respecta demnitatea umană, a afirmat ministrul Justiţiei, Alma Zadic (Verzii), dar are şi scopul de a se asigura că ”nimeni nu alege calea morţii dacă există alte posibilităţi”. Astfel, pentru dezvoltarea îngrijirilor paleative a fost alocat un buget de 108 milioane de euro.

            Pandemia

            Austria are nouă milioane de locuitori. Dintre ei, șase milioane sunt pe deplin vaccinați, ceea ce înseamnă 80% din populația adultă este vaccinată (vezi site-ul https://www.activenews.ro/stiri/Varujan-Vosganian-Nu-inteleg-de-ce-daca-prezinti-realitati-care-se-constata-cu-ochiul-liber-si-sunt-atestate-de-date-oficiale-esti-demagog.-Ar-fi-interesant-de-stiut-atunci-care-e-opusul-demagogului-170721, postat pe 15 noiembrie 2021). Cu toată majoritatea copleșitoare de vaccinați, în zilele de 10-14 noiembrie 2021, Austria a înregistrat un record absolut de îmbolnăviri, peste 11.000/zi.

            La începutul campaniei de vaccinare, cu zero vaccinați, Austria avea 1.500-2.000 de infectări/zi. Cu 6 milioane de vaccinați a ajuns la aproape 12.000 infectări/zi. Concluzia autorităților a fost atunci că nu vaccinul, ci, nevaccinații sunt problema, astfel încât a decis ca din 15 noiembrie 2021, nevaccinații să nu-și mai poată părăsi locuințele…

            Din 4 februarie 2022, Austria a devenit prima țară din Europa în care s-a aplicat obligativitatea vaccinării anti-Covid (vezi site-ul Austria, prima țară UE în care vaccinarea anti-Covid este obligatorie (cursdeguvernare.ro), postat pe 1 februarie 2022). Toți cetățenii peste 18 ani trebuiau să fie vaccinați cu schemă completă, altfel riscau amenzi între 600 și 3.600 de euro. Obligativitatea vaccinării va expira în ianuarie 2024, dar a fost eliminată din 9 martie 2022 pentru că situația epidemiologică a permis acest lucru…

            Guvernul Austriei a explicat apoi măsura de mai sus prin nevoia de a preveni închiderea economiei. Karoline Edtstadler, ministrul federal pentru UE și Constituție, a declarat că autoritățile sunt conștiente că măsura a fost una foarte dură, care a afectat drepturile Omului: „Noi, ca politicieni, avem responsabilitatea de a ne asigura că sistemul de sănătate încă funcționează, că societatea, în ansamblu, poate trăi normal”.

                       Reintroducerea restricțiilor

            Austria a ridicat unele restricţii pe 5 martie 2022, instituind totuși purtarea obligatorie a măştilor de faţă FFP2 doar în spitale, în transportul public şi în magazinele esenţiale; din 23 martie 2022, măştile de protecție FFP2 au devenit din nou obligatorii în interior, deoarece cazurile de COVID-19 au crescut semnificativ în perioada 5-17 martie 2022. În felul acesta, Austria a devenit prima ţară din UE care a reintrodus restricțiile în 2022.

            Pana de curent catastrofală

            Autoritățile de la Viena atrag atenția asupra unui blackout, care ar afecta aprovizionarea, traficul, comunicațiile, mass-media și siguranța publică (vezi site-ul https://www.dcnews.ro/austria-avertisment-urmeaza-un-blackout-o-pana-de-curent-catastrofala-la-nivel-european-planuiti-va-sa-petreceti-acasa-un-concediu-de-14-zile_843752.html), postat pe 28 octombrie 2021: “Luăm în calcul o întrerupere de curent în viitorul apropiat”, avertizează Klaudia Tanner, ministrul apărării din Austria. În acest context, forțele armate din Austria au desfășurat în octombrie 2021 o campanie masivă de conștientizare a opiniei publice prin intermediul mass-media despre „blackout”, adică o pană de curent de dimensiuni mari, catastrofale.

            Autoritățile din Austria nu-și pun problema dacă va fi acest blackout, ci, când se va întâmpla. Nu ar fi prima dată când armata austriacă prezice corect o criză de proporții: pe 9 ianuarie 2021 a existat un deficit masiv de acoperire cu energie electrică și astfel o scădere a frecvenței în toată Europa Centrală, scenariul blackout-ului fiind evitat doar prin oprirea imediată a unor mari consumatori din rețeaua electrică europeană. Campania de publicitate stradală, numită „Blackout – ce să faci atunci când totul s-a oprit?” a cuprinse 6.300 de afișe explicative trimise celor 2.095 de municipii din Austria. Scopul este de a oferi populației sfaturi, iar campania de informare cuprinde și inserții publicitare în presa audio-vizuală și scrisă cu titlul: „Blackout! Plănuiți-vă să petreceți acasă un concediu ca la camping pentru 14 zile”!

            Potrivit recomandărilor experților militari austrieci, este de așteptat ca în cazul unei întreruperi de curent în Austria să nu existe curent electric pentru cel puțin o zi, iar pentru întreaga Europă sunt așteptate întreruperi de… o săptămână. Conform aceleiași surse, probabilitatea unui blackout în următorii 5 ani este de 100%! Telefoanele mobile, rețelele fixe și internetul vor fi paralizate; vor înceta să funcționeze automatele bancare, stațiile de benzină, majoritatea mijloacelor de transport în comun, lifturile, sistemele de încălzire și răcire, vor fi probleme semnificative în aprovizionarea cu apă și în funcționarea canalizării. Principala problemă în gospodării este că dispozitivele de răcire sau sistemele de încălzire se defectează odată cu lipsa energiei electrice, ceea ce poate avea efecte diferite și dramatice în funcție de anotimp. Procurarea hranei va fi dificilă…

            Va fi “ca o campare între patru pereți”, spun austriecii. Forțele armate austriece informează, pe pagina ministerului federal al apărării, bundesheer.at, despre obiectele pe care fiecare dintre noi ar trebui să le avem la îndemână: “Procurați-vă un radio cu baterii, alternativ asigurați-vă că aveți acces la radioul unui automobil; păstrați astfel în permanență rezervorul automobilului pe jumătate plin, lămpi portabile pe baterii, lumânări, extinctoare și sisteme de atenționare privind concentrația de monoxid de carbon. Depozitați în gospodărie apă de băut, 2 l de persoană pe zi, pentru 3-5 zile, rezerve de hrană pentru 3–5 zile, medicamentele necesare pentru două săptămâni, bani în numerar”, băuturi, ceai, cafea, mâncare durabilă timp de 2 săptămâni (paste, orez, conserve…), medicație esențială timp de 2 săptămâni, trusă de prim ajutor, articole de toaletă, saci de gunoi, benzi adezive, fermoar, aragaz, grătar, pastă de combustibil, saci de dormit, pături, haine calde, jocuri, pixuri.

            Împreună cu familia și prietenii, gândiți-vă ce probleme apar și ce posibile soluții pot fi pregătite încă de acum: a) asigurați stocuri de apă și alimente; b) completați trusa de prim ajutor; c) stabiliți un punct de întâlnire unde să vă întâlniți atunci când telefoanele nu vor mai funcționa (de exemplu, cu copiii care sunt la școală sau în altă parte departe de casă). Ministrul austriac de Interne a spus că: ”Planurile noastre prevăd că poliția va putea rezista timp de 72 de ore și va putea garanta operațiuni de urgență încă patru zile”. Sunt pregătite în 100 de cazărmi așa-zise “insule de siguranță”, care să permită Armatei să funcționeze și să comunice autarhic în blackout. Se instituie un centru integrat de comandă la nivel federal…

            Reforma Tratatului Euratom

            Austria, care a interzis utilizarea centralelor nucleare în 1978, caută acum aliați din întreaga UE pentru a reforma Tratatul asupra Comunității Energiei Atomice (Euratom) (vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/austria-cauta-aliati-pentru-reforma-tratatului-euratom.html, postat pe 4 mai 2021). Pe de altă parte, în martie 2021, un grup format din șapte țări membre UE (Cehia, Franța, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria) au cerut Comisiei Europene să nu mai împiedice utilizarea energiei nucleare și să găsească modalități de face loc energiei atomice în Ghidul de finanțare verde a UE.

            În opoziție cu acestea, ministrul austriac pentru Acțiuni Climatice, Leonore Gewessler, a prezentat pe 3 mai 2021 o propunere de reformă a Tratatului nuclear Euratom, afirmând că actuala formă a acestuia este depășită și are nevoie de reguli mai stricte în ceea ce privește securitatea funcționării, depozitarea deșeurilor nucleare și dezafectarea unităților. Ministrul austriac și-a bazat propunerea pe o evaluare a unui expert german care susține că Tratatul Euratom ar trebui reformat pentru a păstra Europa ferită de potențialele accidente nucleare.

            Leonore Gewessler a criticat Tratatul Euratom pentru că nu a acordat suficientă atenție pericolelor inerente generate de utilizarea energiei nucleare. Ea a exprimat, de asemenea, necesitatea de a pune capăt „avantajelor neloiale oferite energiei nucleare”, mai ales că aceasta pune în dezavantaj sursele regenerabile de energie. Întrucât majoritatea țărilor UE sunt în favoarea ideii de a renunța, pe termen lung, la energia nucleară, ministrul Gewessler a afirmat că este încrezătoare că inițiativa ei va genera un proces de reformă la nivelul UE. Germania este unul dintre aliații Austriei în această chestiune.

Rezerva de aur

            În urma revizuirilor periodice ale politicii sale de stocare a aurului, OeNB a reajustat această politică astfel încât jumătate din rezervele de aur ale Austriei, în valoare totală de 280 de tone, urmează să fie stocată pe plan intern vezi site-ul https://www.oenb.at/en/About-Us/Tasks/gold-reserves.html, vizitat pe 14 iunie 2022): în conformitate cu politica revizuită, 90 de tone de aur au fost repatriate în vara lui 2018 – în prezent, 140 de tone de aur sunt depozitate în Austria, 90 de tone în seifurile proprii ale OeNB și 50 de tone în seifurile uneia dintre filialele OeNB, Münze Österreich AG. Deținerile de aur păstrate în depozit de OeNB cuprind aproximativ 7.200 de lingouri de aur, în Timp ce rezervele totale de aur ale Austriei de 280 de tone corespund la aproximativ 22.400 de lingouri de aur. Până în 2020, cele 140 de tone rămase în depozit în străinătate trebuiau să fie împărțite între Regatul Unit (84 de tone) și Elveția (56 de tone) (dar acest lucru nu s-a întâmplat… vezi site-urile https://www.activenews.ro/prima-pagina/Banca-Centrala-a-Austriei-nu-a-reusit-nici-acum-sa-transfere-rezerva-de-aur-din-Banca-Angliei-in-Elvetia.-Incearca-de-7-ani-174676 și https://www.activenews.ro/economie/Dan-Diaconu-Ce-ati-facut-cu-aurul-174775)…

 Fiecare dintre lingourile de aur ale OeNB, transportate în Austria, a fost verificat pentru autenticitate: greutatea lingourilor de aur a fost măsurată cu cântare de înaltă precizie, au fost folosite dispozitive cu ultrasunete pentru a le verifica miezurile și testele de fluorescență cu raze X au servit la determinarea fineții aurului.

            Emilian M. Dobrescu / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*