default-logo

European Research Council pune în mișcare o finanțare pentru jurnalismul de știință

European Research Council (ERC), în calitate de organizație de finanțare de primă linie în Europa, trimite un semnal puternic comunității jurnalistice și nu numai. ERC anunță că dorește să sprijine o organizație sau un consorțiu de organizații pentru a înființa o schemă de finanțare care să faciliteze pregătirea timp de 3-5 luni a jurnaliștilor la instituțiile de cercetare. Scopul este de a oferi profesioniștilor media oportunităţi de a învăţa şi de a lucra la proiecte de reportaj aprofundate, pătrunzând adânc în mediul de cercetare şi interacţionând cu oameni de ştiinţă şi savanţi. Astfel de oportunități – organizate, de exemplu, în colaborare cu instituțiile gazdă ERC și în echipele și laboratoarele beneficiarilor ERC – ar trebui să faciliteze o mai bună înțelegere a cercetării de frontieră, respectând în același timp independența jurnalistică.
Organizațiile media tradiționale din întreaga lume sunt în criză. Chiar dacă era digitală a dus la modalități inovatoare de relatare a știrilor și de a atrage publicul, inclusiv în știrile științifice, jurnalismul a suferit frecvent pe piețele mici ale Europei, împărțite de-a lungul granițelor lingvistice. Potrivit majorității comentatorilor, pandemia nu a făcut decât să agraveze o situație deja precară, determinând Federația Internațională a Jurnaliştilor să solicite „măsuri politice şi economice care să asigure supravieţuirea presei de calitate şi a jurnaliştilor profesionişti”.
Nu există studii noi, paneuropene, despre starea jurnalismului științific, dar cercetările recente din Marea Britanie și Elveția, precum și interviurile realizate cu experți în pregătirea acestei cereri de propuneri arată înrăutățirea situației de angajare a jurnaliștilor științifici, cu mai puține resurse și mai puțin timp pentru formare și dezvoltare, oportunități limitate pentru jurnaliști de a stabili rețele între ei, resurse și timp limitate pentru studii și cercetări aprofundate, concentrare pe raportarea sănătății și mediului și dependența de materialul de relații publice corporative și universitare.
În general, jurnalismul științific nu a fost cruțat de tendința de scădere a mass-media. Există, de asemenea, diferențe între țările UE când vine vorba de condiția jurnalismului științific. În comparație cu personalul de relații publice de la diferite instituții de cercetare sau cu oamenii de știință pricepuți care își promovează munca sau cu prezentatorii de canale YouTube populare, jurnaliştii par să piardă bătălia pentru resurse și accesul la platforme media de impact.
Eforturile anterioare de a aduce știința în fața publicului s-au concentrat în principal pe comunicarea științei, adică încurajarea cercetătorilor să informeze și să educe cetățenii. Totuși, nu este suficient să ai informații bune, să produci conținut de calitate și să-l distribui online. Vocația jurnaliștilor este să culeagă, să evalueze critic, să creeze și să prezinte știri. Se așteaptă ca jurnaliștii științifici să desfășoare aceste activități în timp ce sunt independenți de cercetători, instituții științifice și finanțatori. Independența le conferă credibilitate în ochii cititorilor și telespectatorilor.
Deci, este în interesul pe termen lung al finanțatorilor științei să mențină această profesie în viață și să sprijine jurnaliştii ca parteneri cheie. De asemenea, nu ar trebui să trecem cu vederea contextul politic mai larg al acestei acțiuni și scopul Comisiei Europene de a construi democrații mai rezistente în întreaga UE. Jurnalismul de acalitate este un ingredient esențial al democrației, iar protejarea acesteia este o responsabilitate colectivă.
Potrivit erc.europa.eu, pentru această Acțiune de Coordonare și Sprijin, bugetul indicativ este de 1.500.000 de euro din bugetul 2023, iar durata maximă a proiectului va fi de 48 de luni. Va fi selectată o singură propunere. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*