◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

A apărut ˝Geopolitica Bucovinei˝ de Mihai COPEȚCHI – KOPECKY

AVERTISMENT CĂTRE CITITORI

Există până în ziua de azi lecţii care pot fi extrase din aceste evenimente, rezultând că doar cei slabi şi învinşi sunt traşi întotdeauna la răspundere […]. Pentru a înţelege ce se petrece, ar trebui să fim atenţi nu doar la evenimentele istorice, uitate adesea de istorie, ci şi la ce anume cred liderii şi opinia publică, oricât de „fanteziste” ar fi opiniile lor. Dincolo de „fanteziile” mediatice există o planificare geostrategică raţională, de lungă durată, întrucât este ancorată în interese şi instituţii stabile”. (Apud Noam Chomsky, 2019)

Sub acest impuls, această lucrare impune o nouă abordare, fără să se constituie într-o enciclopedie de situaţii geopolitice.

Înainte de toate, este o carte despre o anumită experienţă umană – personală sau colectivă -, cu consecinţele ei: migraţie masivă a populaţiei, deportări, milioane de oameni dezrădăcinaţi, ce au trăit împrejurări cumplite şi îndurând greutăţi existenţiale extreme, provocând, inexorabil, şi milioane de victime nevinovate.

Una dintre multele tragedii – mai mari, mai mici, sau de ne-nţeles –, ale secolului XX, este şi cea a Bucovinei. Povestea ei nu a fost spusă niciodată aşa cum se cuvine – din considerente greu de definit –, căci, s-ar putea releva unele adevăruri fundamentale legate de istoria celui de-Al Doilea Război Mondial, şi astfel, ar exista riscul de a pune sub semnul întrebării multe ipoteze convenţionale, sau, chiar, o serie de recente fake-uri neruşinate.

Timp de peste o jumătate de secol tema „Bucovina” a fost supusă unei cenzuri – mai mult sau mai puţin stricte –, prin care nu s-a dorit ca realităţile istorice să devină publice, şi, fiind un subiect extrem de jenant pentru „patrioţii de serviciu” – comunişti autohtoni, istorici de partid, unionişti, cominternişti etc. -, nu i-a fost acordată prea multă atenţie, nici măcar în interpretările (pseudo)istoricc, decât prin conotaţiile semnificaţiei semiotice transpuse prin epicul refren: „cântă cucu-n Bucovina,…”.

A pune astăzi în discuţie „problema Bucovinei”, este o necesitate de conştiinţă. Realitatea nu – prea a remarcat, printre istorici, motive de stăruinţă sau încercări minime în privinţa restabilirii adevărului despre Bucovina, cu toată istoria ei controversată, incomodă şi tragică, deopotrivă. Au fost câteva excepţii, dar, uitarea şi derizoriul le-au acaparat.

Fără nici o intenţie de a leza în vreun fel sentimentele naţionale sau dramele personale – ori colective trăite de foarte mulţi (foşti) concetăţeni şi urmaşii lor, legaţi nu numai identitar de Bucovina – regiune istorică emblematică pentru România dar, se impune, moralmente, acest nou tip de abordare – reală şi imparţială a evenimentelor petrecute în secolul trecut, în special.

Am fost obişnuiţi – voit sau nevoit cu sintagma „Basarabia şi Bucovina de nord” atunci când se face referire la una dintre cele mai nefaste perioade a istoriei României, din secolul trecut.

Trebuie să avem deplina convingere că a trata în continuare acest subiect „la pachet” – Basarabia şi nordul Bucovinei -, ca obiect al raptului teritorial din iunie 1940, poate crea, încă, o oarecare confuzie în înţelegerea şi interpretarea obiectivă a situaţiei, în contextul istoric şi geopolitic, trecut şi actual.

Chiar dacă drama/tragedia provinciilor româneşti, Basarabia şi Bucovina, precum şi momentul istoric al derulării evenimentelor este comun, contextul istoric şi (geo)politic este diferit, se nuanţează pentru fiecare provincie în parte. Aceasta este, tocmai, ideea acestei lucrări în premieră, de a nuanţa – din punct de vedere geopolitic -, diferenţele, în ceea ce priveşte Bucovina, fără a minimaliza contextul, pe ansamblu.

Prin urmare, nu este cazul şi nici nu am pretenţia că au fost analizate situaţiile în integralitatea lor, sau că am listat toate crizele şi conflictele, trecute ori actuale. Apariţia unor noi documente şi mărturii, despre unele momente controversate ale istoriei, presupune schimbarea accentului de pe evenimentele politice şi militare majore pe „o istorie prin cei mici”, ceea ce aduce elemente noi care contribuie la coerenţa analizei.

Un merit al lucrării de faţă ar fi acela că nu utilizează clişee, deja, adânc înrădăcinate în conştiinţa colectivă, ci reprezintă realitatea aşa cum a fost sau cum este, în prezent.

Am utilizat informaţii – despre cele mai importante evenimente, şi-n ordine cronologică probabil, dintre cele mai bune cărţi despre cele două războaie mondiale, sau alte conflicte relevante ale secolelor XIX – XX, dintr-o pleiadă de autori, „vestici”, „estici” şi – nu în ultimul rând români, ale căror lucrări, de-o mare acurateţe documentară istorică, publicate recent, aşează istoria Bucovinei – şi implicit a României secolului XX într-o altă lumină, ce ne îndeamnă la reflecţie, precum, şi la revizuirea comentariilor ori a concluziilor.

Cele mai cunoscute fapte sunt constant menţionate, iar cele mai complexe sau cele mai puţin notorii fac obiectul unor analize şi explicaţii, minim necesare. Probabil, ar putea părea a fi, oarecum, „îndrăzneaţă” abordarea, ori fiind contrară viziunilor istorico-patriotarde, actuale şi „oficial” agreate. Faptul că cititorul neiniţiat poate găsi aici nu numai un stimulent pentru satisfacerea curiozităţii, dar şi un motiv de lărgire a orizontului de cunoaştere, va confirmă atingerea scopului propus.

Pe de altă parte, conform unui principiu clasic în jurnalism – „informaţii de context ascuns” -, o parte dintre informaţiile ce au fost folosite în lucrare sunt fără menţionarea sursei, pentru a da mai multă acurateţe cursivităţii şi logicii naraţiunii.

În pofida atenţiei pe care am acordat-o elaborării acestei cărţi – ca premieră absolută în România, prin complexitatea şi ineditul abordării -, şi după o verificare sistematică a veridicităţii informaţiilor pe care le conţine, nu sunt excluse unele omisiuni sau mici erori, faţă de care îmi asum deplina responsabilitate.

Autorul

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *