În zilele de 16-17-18 octombrie Consiliul Județean Prahova și Centrul Județean de Cultură Prahova au organizat cea de-a IV-a ediție a Târgului Meșteșugurilor Tradiționale. Acesta s-a desfășurat pe esplanada Palatului Culturii din Ploiești și a constat din expoziții, demonstrații și momente artistice.
În urma unei selecții riguroase au fost promovați meșteșugari din județele Suceava, Iași, Neamț, Galați, Buzău, Cluj, Brașov, Prahova, Dâmbovița, Vâlcea.
Florin Cramariuc, huțul din Șcheia, județul Suceava, președintele Asociației Meșterilor Populari din România, și soția dumnealui Lăcrămioara s-au specializat în prelucrarea lemnului, meșteșug pe care dumnealui l-a învățat de la bunicul și soția, de la școală.
La taraba cu obiecte frumos lucrate, părea un dac sau un mag albit de zile, grație costumului pe care l-a îmbrăcat: cizme negre, ițari albi, cămașă albă, bundă albă, cusută cu motive florale, care se completau cu barba de culoare albă; căciulă neagră, croită în stilul comanacului dacilor.
Și-a construit și mobilat singur casa din lemn. La Ploiești a expus obiecte de uz casnic: linguri, polonice, scășițe de usturoi, lăzi de zestre, furci de tors; obiecte de cult religios: cruci, mobilier bisericesc.
Este specializat și în confecționarea de baltage despre care ne-a ținut o adevărată lecție. Astfel, am aflat că baltagele sunt de trei categorii: de flăcău, de om însurat și de văduvoi. Dumnealui a adus la expoziție baltage de om însurat care au încrustații pe coadă. Aceleași încrustații sunt cusute și la mânecă și la gulerul cămășii și dau statutul bărbatului.
Baltagele de ceremonie sunt din bronz sau din oțel forjat. Și-a adaptat oferta la cererea pieței și confecționează și obiecte de podoabă feminine: cercei, mărțișoare, ace de păr.
Marian Viorel (Fălticeni, Suceava) când avea vârsta de 33 de ani a început 
să sculpteze în lemn, la sugestia unui prieten care l-a ajutat să se și inițieze.
Realizează din lemn de plop, cireș, arin, nuc, paltin, tei, obiecte de uz casnic și religios, cu o simbolistică foarte bogată: dragobetele, soarele, șarpele, peștele, cocoșul, vulturul, păunul, spicul de grâu, apa, bradul stilizat, geometrizat, stâlpul cerdacului, crucea, serafimul, coarne de berbec, soarele cu cele 12 raze.
A participat la târg într-un frumos costum popular specific zonei din care provine, alcătuit din cizme, ițari, cămeșă (cămașă), boandă (bundă), pălărie.
Valentina Uhrenciuc, profesor de limba română, din județul Iași, încă din tinerețe și-a completat munca la clasă cu orice fel de lucru manual: goblen, broderii, cusături, împletituri. De 18 ani în satul soțului dumneaei, din Bucovina a învățat să încondeieze ouă, dar a combinat motivele străvechi specifice ouălor încondeiate din Bucovina cu modele preluate de pe scoarțe moldovenești, ștergare, trăistuțe din zona Iași. Consideră că are o obligație morală de a conserva atât cât se poate din fondul nostru popular identitar. Încondeiatul ouălor a atras-o și, deoarece oul simbolizează ideea de viață, de ciclicitate.
Iulian Mihalache din județul Neamț lucrează împreună cu soția covoare și carpete țesute în război, într-o paletă bogată de culori vii. O reușită în exponatele sale o constituie, în mod deosebit, covorul din 2 lați, adică două lățimi a căror îmbinare este greu de realizat.
Județul Galați a rămas consecvent produselor de anul trecut: miere de bună calitate comercializată de Gabriela Vieru, produse împâslite și lumânări decorative, create de Constantinescu Daniela și produse de uz casnic din ceramică, realizate de soții Marcel și Maria Mocanu ale căror modele ne sunt deja cunoscute: valurile Dunării, stropi, flori, miambru, coadă de păun etc.
Județul Cluj ne-a încântat iarăși cu expoziția înflorată și parfumată a familiei Anca și Vasile Jucan, care acum 6 ani, dintr-o necesitate financiară au început să cultive lavandă și grâu din soiul alac, pe care le-au transformat treptat într-o sursă de existență. La ora actuală suprafața cultivată cu lavandă ocupă 15 ari și înregistrează 3000 de tufe, iar cea cultivată cu grâu ocupă 10 ari.
În plantațiile dumnealor de lavandă s-au adunat culorile și parfumul a 7 specii: Lavandin, Abrial, Grosso, Maillette, Galbenă, Albă, Blue Scent. La Ploiești lavanda a fost comercializată sub formă de butaș, buchete de flori uscate sau prelucrată în săpun, parfum, sirop, ulei, apă, figurine.
Paiele de grâu și-au arătat frumusețea și valoarea în împletituri de
ornament și utilitare: flori, șervețele, suporturi, înveliș pentru sticle, rame, magneți, ace de păr etc.
Cojanu Aurel din Buzău, cadru militar de profesie, și-a găsit o adevărată terapie în prelucrarea lemnului, în care a ajuns la performanță. După cutremurul din 1977 și-a propus să înlocuiască obiectele din sticlă ale familiei, care au fost sparte cu altele mult mai rezistente din lemn, create de mâna sa. Lucrează din lemn de diferite esențe: tei, salcie, plop, alun, corn, obiecte de uz casnic, bâte, icoane, crucifixe, măști.
Ivan Manuela Maria din Brașov este specializată în pictură săsească pe lemn, în care a fost inițiată de o bătrână din Șcheii Brașovului. S-a perfecționat prin studii pe cont propriu, vizite în muzee. Anual participă la Sibiu la un Simpozion Național despre Mobilierul Pictat. La Târgul de la Ploiești a expus obiecte de uz casnic: casete, tăvi, lăzi de zestre, cuiere, pictate cu motive florale: trandafir, garoafă, lăcrămioare, margarete, rodie, în culori de albastru, verde, roșu închis spre grena
Și anul acesta Județul Prahova a înregistrat cel mai mare număr de participanți.
Constantin Ghinea Dumitrache, originar din Bertea, s-a stabilit în localitatea Bărcănești din județul Prahova unde împreună cu soția sa, Mariana Ghinea Dumitrache, a înființat Atelierul ”Art Artizan”, în care lucrează cu copii și cu adulți produse din piele și din textile adaptate pieței și, în mod deosebit, recuperării și promovării costumului popular românesc. Astfel, de pe taraba dumnealor prezentă la Târgul de la Ploiești au fost nelipsite costumele populare cu motive tradiționale aplicate, opincile din piele pentru vârste diferite, genți într-o combinație de piele și textile. Și-a transformat casa într-un adevărat muzeu în care are colecții bogate de țesături, cusături, mașini de cusut; 100 de instrumente muzicale de suflat, cu corzi și cu clape, mai vechi sau mai noi, românești, cât și specifice altor țări; aparate de redare a sunetelor și a imaginilor: patefon, magnetofon, pick-up, radio, televizor. El însuși cântă la mai multe instrumente: cobză, chitară, caval, pian, orgă, caval. Organizează ateliere cu elevii cărora le prezintă instrumentele muzicale, privite evolutiv și le face demonstrații de cântat la ele. La Târgul Meșteșugurilor Tradiționale de la Ploiești le-a oferit participanților interpretări muzicale la caval.
Solyom Ion (Ploiești) este specializat în sculptură în lemn. În expoziția dumnealui pot fi admirate: bijuterii, statuete, icoane, peisaje montane, marine, vânătorești, păsări în zbor sau în cuib, nuduri, zimbrul, strugurele, capra neagră, căprioare, portrete. Lucrează și pirogravuri la comandă. A lucat și în os; recent a realizat și un basorelief în marmură, reprezentând chipul tatălui său. I-a impresionat pe vizitatori și prin executarea de lucrări în lemn în prezența dumnealor și prin profesionalismul și pasiunea cu care a interpretat fragmente de cântece la muzicuță.
Adrian Mihaiu din Măneciu se află la prima sa participare la un târg și i-a încântat pe ploieșteni cu o expoziție de fluiere și de cavale, cât și prin cântecele interpretate la caval. Este interesat de perfecționarea sa și a altora și acasă la el a organizat Tabăra ”Tot ce suflă.”
Ion Ioniță din Ploiești, specialist în arta colajelor, creează tablouri din paie de grâu, ovăz și orz.
Anul acesta în fiecare din cele 3 zile ale Târgului Meșteșugarilor a expus tablouri cu altă tematică: în prima zi ”Biserici și mânăstiri”, în ziua a doua ”Case din Ploiești”, în cea de-a treia zi ”Case și edificii din județul Prahova.” Tot în acest an a realizat 40 de lucrări după Tabăra de Sculptură de la Măgura Buzăului, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la deschiderea acesteia.
Petre Ghițeanu, profesor de desen, de 45 de ani execută crestături în lemn, cu o simbolistică bogată, specifice zonei Muntenia. S-a inițiat singur în acest meșteșug în care s-a perfecționat prin studii în muzee, expoziții, cărți și albume de artă. Anul acesta pe lângă produsele cu care ne-a obișnuit deja, a adus și obiecte noi, precum: lupul dacic, fusul cu prâsnel, tocător pentru legume cu ornamente cu chenar cu unda apei și cu simbol solar.
Pânza topită a fost reprezentată la târg de persoane din generații diferite: veterana Iulia Goran de la Breaza cu o colecție bogată de ii, fuste, marame lucrate cu mult rafinament, apreciate în țară și în străinătate și de tânăra Șupială Mihaela Dalia din localitatea Adunați, care după vreo 10 ani de muncă în străinătate și-a găsit liniștea și mulțumirea într-o îndeletnicire învățată în copilărie de la mama ei și anume confecționarea de ii și eșarfe, brodate în culori vii, cărora le-a transmis parcă ceva din tinerețea și din bucuria muncii ei, în care și-a găsit rostul vieții și o adevărată terapie. De pe taraba ei sunt prezente și bijuterii lucrate pe materiale din fire naturale. Este și un foarte bun colecționar de obiecte vechi de etnografie de la bătrâni în cadrul unei șezători organizate în satul ei.
Tot din județul Prahova Ion Cristina a adus la târg produse vestimentare din lână împâslită și jucării; Măldărășanu Rozica – covoare și carpete țesute în război; Iordache Maria – cusături de mână; Gheorghiu Mihaela Sorina – obiecte de îmbrăcăminte, bijuterii, genți tricotate sau croșetate; Lazăr Androne – caroserii din lemn și roți pentru căruțe.
Vasile Moldoveanu din Moreni, Dâmbovița, o prezență deja arhicunoscută la târgurile din țară datorită calității sculpturilor realizate din lemn: cruci de mână, icoane de vatră, lăzi de zestre, sărărițe, este interesat în permanență de o diversificare a materialelor, a tehnicilor și a tematicii. În ceea ce privește icoana de vatră a recoltat material dur din lemn de frasin, stejar, sorb și a abordat subiecte legate de anumite scene religioase și cei patru soldați creștinizați: Sfinții Gheorghe, Dimitrie, Teodor, Mina. Acum lucrează la compoziția ”Cina cea de Taină” pe care o va prezenta în 2022 la Muzeul Țăranului Român din București, când i se va realiza un album. Are în proiect o lucrare care constă dintr-o lingură mare sculptată într-un butuc de lemn de 2,5 metri, în care va expune peste 100 de linguri, își dorește să deschidă o Școală de Artă Tradițională. Lucrările dumnealui au inspirat-o pe poeta Margareta Popescu din Moreni. Ca și anul trecut, mesagerii județului Vâlcea au fost Gheorghe Mischiu cu o bogată expoziție de ceramică de Horezu, cu obiecte utilitare, în culori naturale de pământ și cu o simbolistică specifică localității: cocoșul, coada de păun, ochiul-boului, trandafirul, spicul de grâu și și soții Stanca și Iordan Gușatu din localitatea Băbeni, cu produse utilitare din lemn, ii și fețe de masă.
Toți participanții la târg au primit din partea Consiliului județean Prahova și a Centrului Județean de Cultură câte un album ”Cusături din localitatea Starchiojd”, județul Prahova.
Relația cu acești oameni harnici, creativi, perseverenți, dornici de un trai modest și cinstit prin continuarea meșteșugurilor emblematice pentru poporul român, capabili să învingă vitregiile timpului, poate avea pentru orice participant/vizitator/cumpărător o valoare materială, cât și spirituală: cognitivă, afectivă, terapeutică.
Elena TRIFAN / UZPR
Articolul complet a fost publicat in revista ”Confluențe literare”, ediția nr. 3582/21.oct.2020