default-logo

Sabin Pautza, bănățeanul

Ediția a VIII-A a Festivalului Internațional ,,Sabin Pautza’’ se desfășoară în Reșița, în perioada 29 septembrie – 24 octombrie 2021 și onorează municipiul de pe Bârzava la 250 de ani de istorie industrială. Anul acesta manifestarea a avut în program și o lansare de carte, un album intitulat ,,Din ormanul cu țoale’’, ce cuprinde o colecție de costume populare , carte semnată de Anca BOLDAN. Gazda evenimentului, care s-a desfășurat recent, a fost Muzeul Banatului Montan.

Invitați speciali ai manifestării au fost profesorul universitar dr. Sabin Pautza și de la muzeu, dr. Carmen Albert.

Despre costumele  populare reunite în cadrul expoziției de la Muzeul Banatului Montan, a vorbit Carmen Albert. Ea a precizat că instituția a avut pe parcursul timpului mereu montată câte o expoziție care, aduce în fața privitorului portul popular, obiecte și țesături din mediul rural. Cadrul s-a potrivit așadar cu tema cărții lansate, care ne poartă prin 13 sub arealele etnografice și ne prezintă în cel mai frumos mod, straiul nostru popular. Criticul Ada Cruceanu a transmis observațiile ei legate de carte. Materialul a fost citit de dr. Dana Bălănescu.

,,Albumul este o lucrare de autor în adevăratul sens al cuvântului, prin conținutul său, rezultat al unor „munci și zile” îndelungate, pornite din Petnicul caraș-severinean unde, mărturisește autoarea, a întâlnit pentru prima dată costumul femeilor din zonă, nu altundeva decât în „lada bunicii” – cândva ladă de zestre a mamei-soacre, altfel spus „ormanul” din titlu (cu dublă origine: sârbă – pentru sensul de „dulap, ladă de haine, lada miresei”, respectiv, turcă – pentru sensul de „pădurice, vale mică , împădurită, loc de pășunat cu tufișuri”, conform DEXonline). Cu siguranță, prima impresie, de ordin estetic, s-a sedimentat în timp și a generat interesul pentru portul popular din întreg Banatul (cel puțin), iar întâmplarea fericită (tot după mărturisirea autoarei) a fiicei devenită (și) interpretă de muzică populară, a obligat-o, aproape, să caute, inițial în zona timișană a Banatului, piese de port, să le evalueze tot estetic la început, apoi, ajutată și de profesioniștii pe care i-a întâlnit în jurul său, să purceadă la colecționarea acestora și pe criterii de vechime, de circulație, de stare de conservare ori, în anume cazuri, de posibilitățile de a fi recondiționate/ restaurate, să devină, așadar, un profesionist „de teren” și să închege astfel o colecție cu virtuți muzeale. Cuprinzând, deopotrivă, piese din arealul timișan, arădean și din cel cărășean, cu mențiuni, în fiecare caz, privind nu doar vechimea – așa cum a dedus-o autoarea din mărturiile deținătorilor ori, de la un timp, cum a învățat singură să o aprecieze – ci și modul de compunere a costumului, doamna Boldan accentuând, pe bună dreptate, un fapt de viață nu îndeajuns cercetat de etnografi: costumul rezistă, din varii motive, rareori timp îndelungat cu toate piesele sale ințiale, așadar, el se „completează” cu piese provenind din alte costume (mai noi ori mai vechi), din cele care prezintă o stare materială bună și, mai cu seamă, „se potrivesc”, pot realiza împreună un ansamblu armonios, cu ornamentică și cromatică similară sau complementară; un fapt ce pune în lumină, acolo unde se realizează „in situ”, adică în gospodăria rurală, un anume cod al semnelor cu care este împodobit costumul (chiar dacă el nu mai este descifrabil, uneori nici pentru etnografi), o anume bună-cuviință în echilibrarea ținutei. Sigur, odată intervenind materialele industriale – încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ele sunt suficient de ieftine, în Banat, pentru a fi achiziționate –, acestea devin materiale de fond, croite după tipare străvechi, pe care se adaugă ornamentica (cipca, broderia plină, broderia spartă ori, de pe la începutul secolului al XX-lea, „bănuții”, mici piese metalice, confecționate tot în ateliere semiindustriale, care vor înlocui „firul de aur/ argint”, dând însă, în continuare, strălucire costumului)’’.

Autoarea albumului, Anca Boldan, a venit ,,înțolită’’ cu un frumos costum din zona Lugojului. Ea ne-a vorbit despre catalogul  bilingv român-englez, despre căutările de costume vechi și autentice, despre truda de-a completa piesele lipsă și mai apoi, despre răbdarea  fiicei sale care, a îmbrăcat și s-a pozat cu  fiecare costum din acest album. Sunt 180 de straie populare din Timiș, Arad și Caraș-Severin.

Compozitorul și dirijorul Sabin Pautza, omul care prețuiește și iubește folclorul, tradițiile, obiceiurile și Banatul, a vorbit despre bucuria de-a fi român. Despre dragostea pe care o are pentru meleagurile natale, duioșia ce-l încearcă atunci când vorbește despre ai lui și hotărârea fermă de-a se întoarce acasă, după o carieră remarcabilă în SUA.

 ,,Acasă e ceva ce nu găseşti nicăieri . Este acel ceva ce ne aparţine şi ne identifică. 33 de ani am stat în America şi nu simt asta. Eu nu sunt compozitor american, eu sunt compozitor român nevoit să trăiască în exil. Acasă e acasă.‘‘ a mărturisit Maestrul Sabin Pautza.

Întâlnirea s-a încheiat minunat cu un moment muzical, susținut de 2 studenți ai Facultății de Muzică și Teatru din Timișoara, Maria BOLDAN (anul III) și Darius GRUIȚĂ (anul I). Ei au cântat și încântat pe cei prezenți cu arii  de Gerges BIZET- ,,Habanera’’, Emmerich KALMAN-,,Aria Silviei’’, W.A.Mozart- ,,Non piu andrai’’, Riccardo CONCCIANTE- ,,Le temps de Cathedrales’’, Emmerich KALMAN –,, Așa-i amorul’’. La pian a fost profesorul  Lorand BALOGH REMELEI, de la Liceul  ‘’Sabin Păuța’’Reșița.

Organizator al Festivalului Internațional ,,Sabin Pautza’’ este, ca de fiecare dată, Societatea pentru Cultură ,,METARSIS’’ – activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană.

Parteneri culturali: Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Reșița, Consiliul Local Reșița, Inspectoratul ȘcolarCaraș-Severin, Centrul Universitar UBB Reșița, Muzeul Banatului Montan, Forumul Democratic al Germanilor din Banatul Montan, TMK Reșița, Club Rotary Reșița,  Lion’s Onix Reșița, Colegiul Farmaciștilor din Caraș-Severin, Liceul de Artă‘’Sabin Păuța’’, Muzeul Național George Enescu  București, Muzeul Cineastului Amator, Caraș S.A., Magaziile Refill, Cartierul Francez, Librăria Semn de Carte.

Adriana Telescu / UZPR

UZPR Caraș – Severin

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.