default-logo

Despre „Triada de aur” a literaturii române: Eminescu-Aghezi-Blaga

Neobositul cercetător şi istoric literar prof. dr. Zenovie Cârlugea din Târgu-Jiu a publicat recent în Iaşi, la editura Tipo-Moldova, un op masiv, cu titlul „Triada de aur: Eminescu-Arghezi- Blaga”  însumând aproape 600 de pagini, format academic.

Aşa după cum arată autorul în Cuvânt înainte: „Lucrarea de faţă cuprinde atât comentarii literare, în speţă  cronici şi recenzii pe care le-am «cronicărit» vreme de peste un sfert de veac (până în primăvara acestui an, 2022), cât şi ecourile critice venite din partea unor confraţi, din generaţii diferite, la cărţile mele dedicate triadei de aur a poeziei româneşti”.

Cartea se deschide cu I. Eminesciana, fiind incluse recenziile şi cronicile literare ale lui Zenovie Cârlugea la cărţi semnate de Adrian Voica, Mihai Cimpoi, Ion Ţicalo, Traian Diaconescu, George Popa, Nicolae Georgescu, Gavril Cornuţiu, Lucian Boia, Vasile Petrica, Tudor Nedelcea, Florica Gh. Ceapoiu, Stan V. Cristea, Erwin Iosef Ţigla, Petru Popescu-Gogan, George Vulturescu, Valentin Coşereanu, Daniela Văleanu şi Mihaela Albu.

De semnalat faptul că privitor la cartea semnată de Vasile Petrica, „Titu Maiorescu şi Banatul”, criticul Cârlugea semnalează nişte inexactităţi: „S-au strecurat în text şi câteva inexactităţi, unele preluate documentar, precum data de „5 ianuarie 1884” (corect:1 /13 ianuarie 1884), când – conform Însemnărilor zilnice – Maiorescu, împreună cu vărul său Constantin Popasu merg să-l viziteze pe Eminescu la Institutul de sănătate de la Ober Döbling al Dr. Leidesdorf, aducându-i volumul de „Poesii” tipărit la Soces cu puţine zile  în urmă. La pag. 56, în contextul „germanofiliei” criticului, incriminată de unii contemporani, autorul bănățean face o remarcă foarte aproximativă în legătură  cu despărţirea acestuia de Clara („Abia în 1886 a început să scrie numai nemţeşte, motiv care, se pare, a dus şi la despărţirea de soţia sa”), când în realitate se ştie, chiar din jurnalul criticului, că Anette Rosetti, cea care-i va deveni soţie, fusese în compania lui în excursii, la şedinţele „Junimii”, la spectacole, la aniversări personale, mulţi ani, până la despărţirea de prima soţie în decembrie 1886” (p.73).

Cu privire la cărţile despre Eminescu semnate de Zenovie Cârlugea, lucrurile  stau în felul următor: despre „Eminescu-mitograme ale daco-romanităţii” a scris Lucian Gruia şi Iuliu Pârvu, despre „Mihai Eminescu – Drumuri şi popasuri în Gorj” a scris Tudor Nedelcea, iar despre „Dicţionar monografic: Mihai Eminescu – oameni din viaţa lui” au scris Mihai Cimpoi, Gheorghe Grigurcu, Rodica Lăzărescu, Ana Selejan, Delia Munteanu, Aureliu Goci, Monica Grosu, Constantin Cubleşan, Stan V. Cristea, Tudor Nedelcea, Nicolae Suciu și Florian Copcea.

În II. Argheziana Zenovie Cârlugea scrie despre cărţile lui Mirel Anghel, Florea Firan şi Istvan Ferenczes. De semnalat că, cu ochiul său de Argus, sesizează „o inexactitate într-o ediţie academică”, venind cu completarea de rigoare a unui text arghezian descoperit în ziarul „Gorjeanul” din Tg.-Jiu, la care colaborase poetul în timpul detenției sale în Lagărul de internați politici, perioada 2 octombrie 1943 – 20 decembrie 1943. (Tudor Arghezi: Opere IX. Publicistică, 1941-1947) (p.257).

Despre cărţile semnate de Z. Cârlugea, „Tudor Arghezi şi spiritual Olteniei” și „Tudor Arghezi – un elogiu al Gorjului” au scris Gheorghe Grigurcu şi Barbu Cioculescu, iar despre „Tudor Arghezi- Dicţionar esenţial. Oameni din viaţa lui” au scris Gheorghe Grigurcu, Tudor Nedelcea, Delia Munteanu, Ana Selejan, Nicolae Mareş, Toma Grigorie şi Maria Daniela Pănăzan.

Privitor la III. Blagiana,  Zenovie Cârlugea scrie despre cărţile altor confraţi precum: Ion Mărgineanu, Nicolae Mareş, Gheorghe Jurma, I. Oprişan, Ovidiu Pecican, Valer Popa, Doina Modola, Gheorghe Glodeanu, Mircea Popa, Iuliu-Marius Moraru, Elena Damian, Gabriela_Margareta Nisipeanu, Claudia Fechete, Eugeniu NIstor, Nicolae Mareş, Anca Sîrghie, Ana Selejan şi Nicolae Suciu.

De semnalat că nici volumele de versuri ale lui Blaga traduse în germană (Mircea M. Pop), în  albaneză (Luan Topciu) sau sârbă (Adam Puslojič) nu trec neobservate de critic.

Despre cărţile lui Zenovie Cârlugea s-a scris, după cum urmează: despre „Poezia lui Lucian Blaga” din 1997 a scris Jeana Morărescu, despre „Lucian Blaga. Dinamica antinomiilor imaginare” au scris Liviu Ioan Sinculici, Ovidiu Moceanu, Mircea Popa şi Lucian Gruia, despre „Lucian Blaga: Studii, articole, comunicări” au scris Gheorghe Grigurcu, Alexandru Dumitru şi Titu Pânişoară, despre „Lucian Blaga –solstițiul sânzienelor” au scris Ovidiu Drimba, Dan Radu Abrudan, Gheorghe Grigurcu, Mircea Popa, Adrian Voica, Liviu Grăsoiu, Monica Grosu, Cristian Păşcălău, Gheorghe Glodeanu şi Mircea M. Pop, despre „Lucian Blaga – între amintire şi actualitate” au scris Adrian Voica, Ştefan Vlăduţescu şi Adina Sorohan, despre cartea „Blaga – Goethe, afinităţi elective” au scris Mircea Popa, Mircea M. Pop, Lucian Gruia, Aureliu Goci şi Gheorghe Grigurcu, despre „L. Blaga- sfârşit de secol, început de mileniu” a scris Gheorghe Grigurcu, despre „Lucian Blaga. Dicţionar esenţial – Oameni din viaţa lui” au scris Horia Henţia, Caius Munteanu, Mircea Popa, Gheorghe Grigurcu, Aureliu Goci, Nicolae Mareş, Ion Brad şi Lucian Gruia, iar despre cartea „Lucian Blaga şi Banatul” a scris Mihai Octvian Groza.

Se mai cuvine amintit faptul că Zenovie Cârlugea semnează un documentat studiu introductiv şi addenda la cartea Jeniţei Naidin „Lucian Blaga la Bistriţa (1938-1940)” şi a acordat interviuri lui Alex Gregora, Titus Crisciu, Rodica Lăzărescu, Veronica Bălaj şi Ioan Vasiu.

Masivul volum cuprinde toate aceste materiale şi este bogat ilustrat.

Iată că, în timp ce unii cercetători literari se ocupă toată viaţa în exclusivitate de un singur autor, Zenovie Cârlugea, cel care editează şi revista „Portal Măiastra” şi scrie şi despre Constantin Brâncuşi, se dedică cu succes aprofundării cunoştinţelor asupra celor trei mari scriitori ai noştri.

 

Mircea M. POP

Heidelberg

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*