O mare „țigănie electorală”: de la 3 luni la 10 ani închisoare pentru „antițigănism”

La un an după promulgarea Legii împotriva antisemitismului („Legea Vexler”), iată că PSD-ul și minoritățile au depus  în Parlament un proiect legislativ împotriva „antițigănismului”. Între cele două legi sunt și asemănări, și diferențe asupra cărora voi reveni.

 „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antițigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup” – se precizează în proiectul de lege împotriva antițigănismului. „Prezenta lege are ca scop stabilirea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului. Fapta persoanei de a promova, în public, ÎN ORICE MOD (s.n.), idei, concepții sau doctrine antițigăniste se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice mijloace, de știri și informații, materiale antițigăniste constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani. Confecționarea, vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri antițigăniste se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și utilizarea în public a simbolurilor antițigăniste”, prevede proiectul legislativ. 

Inițiatorii motivează că această propunere legislativă este necesară deoarece doctrinele anti-rrome nu au putut fi combătute prin actuala legislație. Totodată, precizează inițiatorii, „promovarea luptei împotriva antițigănismului trebuie să fie avută în vedere într-un context mai larg, alături de lupta împotriva intoleranței, discriminării, rasismului, xenofobiei”

Să analizăm puțin diferența de intenționalitate dintre „Legea Vexler” și actualul proiect de lege. Este evident că între evrei și țigani există o oarecare similitudine: și unii, și alții sunt „rătăcitori”, și unii, și alții au o justiție paralelă cu cea a statelor care-i găzduiesc (tribunalul rabinic la evrei, condus de un Daian, și staborul la țigani, condus de un Krisnitor), și unii și alții sunt entități comunitare închise. Ar fi însă greșit să considerăm că rațiunea promulgării celor două legi e identică. „Legea Vexler” a fost impusă din rațiuni externe, prin intermediul unor parlamentari români, cu acceptul aproape unanim al Camerelor și al Președinției, în timp ce proiectul de lege împotriva „antițigănismului” e o decizie internă a PSD-ului. Motivul e ușor de identificat: suntem în campanie electorală și PSD-ului îi fuge pământul de sub picioare. Legea împotriva „antițigănismului” e o măsură disperată de a aduna voturi, deși nu cred că țiganii sunt sensibili la cadouri electorale atât de „subtile”. Ba chiar am convingerea că-i doare-n… cort sau în turnulețele de la „pagodele” în care locuiesc cei mai vrednici/șmecheri dintre ei și că legea nu va avea niciun efect electoral. Doar dacă beneficiarii legii sunt recompensați și material.

Însă țiganii n-au nicio vină în cauză. Acum, ca și atunci cînd s-au trezit rebotezați „rromi”, ei se află în situația bătrânei pe care toată lumea o ajută să treacă strada, deși ea nu vrea. Pe scurt, legea împotriva „antițigănismului” e o lege profund nocivă, care nu va face decât să genereze – ca și în cazul „Legii Vexler” – exact motivele pentru care a fost invocată de inițiatori: intoleranță, discriminare, rasism, xenofobie. Este, cu alte cuvinte, o „țigănie” politică extrem de periculoasă, o provocare de cea mai joasă speță.

MIRON MANEGA

 

P.S. Am și eu o întrebare: bancuri cu țigani mai avem voie să spunem?

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 47

Despre autor

Articole asemănătoare

  1. Vasile Zărăndan Reply

    Lajko, țiganul zburător

    ”Io-s țigan și mama-i cioară,

    tata cântă din vioară.”

    (Folclor din Republica Populară Română)

    Iarăși (și din nou) Centrul Municipal de Cultură s-a întrecut pe sine însuși, reușind performanța de a aduce la Arad pentru trei zile Caravana TIFF, adică o selecție a cremei filmelor prezente în acest an la Festivalul de film de la Cluj.

    Prima proiecție s-a nimerit să fie ”Lajkó: țigan în cosmos”, o comedie maghiară de un umor molipsitor și care mi-a adus aminte de ”Good Bye Lenin!” (”Adio, Lenin!”), o satiră nemțească din anii 2000, unde comunismul era de asemenea ”luat în balon” printr-o ironie devastatoare.

    Și, ”Lajkó: țigan în cosmos”, chiar așa și începe, cum tânărul rom (și cu această ocazie, ca o pirandă ce-și ridică fuste-n cap, îl ocărăsc și eu pe Petre Rom – an, să-și lase găinațul toate ciorile de pe teritoriul României pe creștetul lui, căci el ne-a pricopsit printr-o lege idioată cu vocabula ”rom” !!!), obsedat (normal, ca orice ”pasăre călătoare”) din copilărie de zbor, se ridică la nori cu un balon cu aer cald, undeva în pusta maghiară, numai că tocmai atunci năvălesc în Ungaria tancurile sovietice, pentru a înăbuși în sânge revoluția anticomunistă din 1956 și, ca atare, ”țiganul zburător”, pe ritmurile ”Internaționalei” (nu ale lui Wagner din ”Olandezul zburător”!), este doborât de artileria antiaeriană și vârât înpreună cu alți deținuți politic la închisoarea din Vác, ca un periculos ”dușman al poporului”.

    Norocul lui Lajkó, dacă acesta s-o fi putând numi noroc, a fost acela că Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) tot încerca să trimită ființe umane în cosmos și, de câte ori racheta se întorcea pe TERRA, datorită frecării cu aerul la reintrarea în atmosferă, cosmonautul era găsit fiert, copt, mort în capsulă. Așa că tovarășul Leonind Ilici Brejnev, în calitate de Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și președinte al Prezidiului Sovietului Suprem, în înțelepciunea lui proletară a decis să nu mai decimeze în aceste zboruri erxperimentale tovarăși fideli din republicile sovietice socialiste, ci, mai bine, ”dușmani ai comunismului” din ”țările satelit”, cum disprețuitor erau numite în ”iepocă”.

    Prin urmare au fost poftiți, pe post de cobai, la cosmodromul Baiconur (un fel de Cape Kennedy sovietic) țiganul Lajkó din Republica Populară Ungară, nepoata criminalului nazist Josef Mengele, găsită pitită în Republica Democrată Germană și un călugăr budist din Republica Populară Mongolă.

    Dar … spunând acestea, nu v-am divulgat mai nimic din acțiunea filmului, căci povestea, de un comic nebun, de-abia de acum începe, sub privirile tandre ale tovarășului secretar general al PCUS, tavarişci Leonid Ilici Brejnev, un ”pidirast nimfoman”, ce-i săruta voluptos pe gură pe toți cei care participau la ședințele de la Baiconur, de la soldații și bodyguarzii de pază, la tovarășii de nădejde din prezidiu … și așa până la urmă prima formă de viață ce a zburat în cosmos a fost ”cioara Lajkó”, (abia apoi sovieticii vor trimite cățelușa Laika) și care, atunci când capsula a căzut pe Planeta Pământ, exact pe tarlaua unui CAP din Ucraina, o tovarășă țărancă a pus punctul pe i, exclamând:

    – Ăsta nu-i cosmonaut, e țigan!

    Și toate acestea pentru a se adeveri cuvintele protopărintelui comunismului, Genosse Karl Marx, care într-un moment de inspirație a profetizat că: ”Omenirea se desparte de trecutul ei râzând”!

    Vasile de Zărand

    (UZPR – Filiala Arad)

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.