Teoria mulțimilor aplicată la jurnaliști* Decalogul nr.9 pentru ziariști

1. Ideea de mulțime este fundamentală în matematică, pentru că ele sunt cele mai simple obiecte care pot fi supuse cercetării, și despre care jurnaliștii pot să scrie. Metoda matematică presupune definirea unor grupuri de elemente care statistic satisfac anumite criterii, cum ar fi mulțimea numerelor mai mari decât 1 sau mulțimea numerelor prime. În societate mulțimile sunt grupuri de oameni adunați pentru o idee, revendicare sau a transmite o mulțumire cuiva.

2. “Rolul filosofiei este acela de a începe cu ceva atât de simplu, încât ă[ nici nu merite pomenit și să încheie cu ceva atât de paradoxal, încât nimeni să nu-l creadă. ” scria în 198 Bertrand Russell. Aceste fraze se potrivesc și pentru ziariștii care caută, nemijlocit, evenimente care pot deveni paradoxale sub condeiul lor.

3.  Scria în 1903 Gottlob Frege:“Un om de știință cu greu s-ar putea întâlni cu ceva mai puțin demn de dorit decât a-și vedea fundația năruindu-se tocmai când și-a încheiat opera. Am fost pus în această poziție de o scrisoare a domnului Bertrand Russell, exact când lucrarea mea era aproape de tipar. “

4. Mulțimea se cuprinde pe sine? Dacă da, atunci nu se cuprinde pe sine, iar dacă nu se cuprinde pe sine, atunci se cuprinde.

5. În orașul Cluj-Napoca există un bărbier pe o stradă din cartierul Mănăștur, care bărbierește pe toți și numai pe cei care nu se bărbieresc singuri. Dar pun întrebarea, firească, pe bărbier cine îl bărbierește? Dacă se bărbierește singur, atunci nu se bărbierește singur.Iar dacă nu se bărbierește singur, atunci se bărbierește singur.

6. Imediat cum citim această frază, la prima vedere, ghicitoarea din miezul paradoxului bărbierului pare ușor de rezolvat. Dar un scenariu care pare să rezolve problema devine, foarte rapid, contradictoriu. Simpla descriere a ocupației, este, de fapt, imposibilă din punct de vedere logic, din moment ce bărbierul nu poate aparține nici uneia din cele două categorii, fără a se contrazice pe sine. Un om care să corespundă descrierii bărbierului nu poate efectiv exista din punct de vedere logic.

7. Semnificația paradoxului bărbierului nu stă, de fapt, în conținutul acestuia, ci în forma lui.

8. Să ne gândim la mulțimea tuturor mulțimilor care nu sunt membre ale lor în sine.Dacă da, atunci nu se cuprinde pe sine, iar dacă nu se cuprinde pe sine, atunci se cuprinde. Concluzionăm că faptul de a fi membru al acestei mulțimi depinde de a nu fi membru al acestei mulțimi.

9. O contradicție cât se poate de dură și un paradox precum al bărbierului din Cluj.

10. De aici se desprinde o idee interesantă: dacă este, atunci nu este, iar dacă nu este, atunci este. Precum  în pitulușul din jocul copiilor.

                                                                                                Al.Florin Țene / UZPR

*Din ciclul “Sens și Contrasens în înțelepciunile pentru ziariști“

 
 
Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.