Miercuri, 25 septembrie 2019, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița a avut loc un eveniment cultural dedicat profesorului doctor în medicină Constantin Falcă și celor 40 de volume intitulate „Cărășeni de neuitat” apărute pe parcursul a 10 ani (2009 – 2019).
Despre realizatorii acestei colecții „Cărășeni de neuitat”, despre prof.dr. Constantin Falcă și despre cele 40 de cărți dedicate diverselor personalități din Banat au vorbit Erwin Josef Țigla, moderatorul evenimentului, Camelia Duca, Titus Crișciu, Gabriela Șerban, Gheorghe Jurma, Vasile Petrica și Ion Vela.
Atmosfera deosebit de plăcută a fost creată de grupul muzical „Intermezzo”, grup compus din talentații Marianne Chirilovici și Lucian Duca.
Apariţia unei cărţi constituie întotdeauna un motiv de bucurie deoarece „cartea are calitatea – de neînlocuit – de a fi cel mai stimulator instrument de formare pentru gândirea omenească”.[1]
Apariţia unei întregi colecţii de cărţi este cu atât mai îmbucurătoare cu cât această colecţie se dovedeşte a fi şi una deosebit de necesară, de utilă.
O astfel de colecţie este cea a „Cărăşenilor de neuitat”, un titlu frumos, amplu, generos dat de cei doi harnici profesori – Petru Ciurea și Constantin Falcă. Pe parcurs, remarcabilul dascăl Petru Ciurea s-a retras discret, plecând în „lumea cea fără de dor”, lăsându-i doctorului Constantin Falcă frumoasa misiune de a duce mai departe, cât mai departe posibil, această inedită lucrare.
Am admirat curajul autorilor încă de la primul volum, care a apărut în 2009, în condiţii grafice excepţionale, aceştia explicând încă din prima pagină că vor oferi publicului câteva „culegeri de date şi impresii”, neavând nici o clipă pretenţia realizării unor dicţionare sau antologii ştiinţific elaborate.
În timp s-au făcut 40 de volume, reale materiale de referinţă, instrumente de lucru pentru cei pasionaţi de istoria locului, pentru cei interesaţi de activitatea unor oameni de seamă, a unor oameni care, în domeniul lor de activitate, prin truda şi perseverenţa lor, au devenit „de neuitat”.
Volumele urmăresc valorificarea trecutului cultural din Caraş – Caraşul lui Virgil Birou: Valea Bârzavei, Valea Caraşului, Valea Nerei şi Valea Dunării, urmăresc promovarea „valorilor cultural-spirituale din Mitropolia Banatului” după cum preciza ÎPS Mitropolit Nicolae într-un frumos mesaj adresat autorilor colecţiei, mesaj care apare pe prima pagină a volumului X, datat 19 mai 2011.
Deşi nu l-am cunoscut personal pe dl. profesor Petru Ciurea, i-am admirat teribil munca şi devotamentul pentru carte şi cuvântul scris. L-am considerat un om al şcolii „de modă veche”, cu principii sănătoase, conştient că fără educaţie şi cultură nu există civilizaţie, iar tinerii au nevoie de modele, de izvoare de înţelepciune şi entuziasm. L-am admirat şi l-am îndrăgit şi mă simţeam onorată făcându-mi o deosebită plăcere felicitările şi cuvintele frumoase pe care le primeam de la acest om minunat. Dumnezeu să-l odihnească şi să-l aibă în pază!
Pe dl. prof. Constantin Falcă îl cunosc încă de la primul volum al colecţiei „Cărăşeni de neuitat” şi trebuie să recunosc că m-a cucerit curajul său de a întreprinde un astfel de proiect. Am acceptat colaborarea fără a sta prea mult pe gânduri, dar i-am şi atras atenţia că se vor găsi destui cârcotaşi care să-i minimalizeze munca, să-i taie din elan şi entuziasm. Mă bucur că n-am avut dreptate în totalitate. Adică, s-au găsit destui cârcotaşi, dar n-au reuşit să-l intimideze. Și-a continuat misiunea, iar Bocșa este bine reprezentată.
Pe parcursul acestor 10 ani de descoperire și prezentare a unor „cărășeni de neuitat” profesorul Constantin Falcă a avut alături oameni de excepție. La început pe profesorul Petru Ciurea, căruia dl. profesor Falcă îi dedică cel de-al XXII-lea volum şi un emoţionant mesaj, o „Scrisoare către dincolo…”, o scrisoare de mulţumire a „discipolului” către „părintele de suflet şi profesorul de elită” aflat „dincolo de ceruri”. Apoi, a avut alături un alt dascăl de excepție, pe profesorul Ioan Nicolae Cenda, care se apleca asupra fiecărui volum cu atenţia cuvenită şi minuţiozitate, ticluind cronici deosebit de interesante şi atractive. Din păcate, și domnia sa ne-a părăsit în aprilie 2017, iar partea a 34-a (2017) a „cărășenilor de neuitat” îi este dedicată acestui harnic și talentat dascăl: Ioan Nicolae Cenda.
Între cei care semnează cronici, prefețe sau postfețe acestor volume din ciclul „Cărășeni de neuitat” se află publicistul Titus Crișciu (Reșița), scriitorul Nicolae Irimia (Ciclova), Ioan Olărescu (Comloș), Alexandru Stupariu-Șireanu (Timișoara), Ion Medoia (Vărădia), Gabriela Șerban (Bocșa), dr. Florin-Corneliu Popovici și alții.
Motto-urile ataşate fiecărui volum, imaginile care împodobesc fiecare carte, toate acestea au menirea de a atrage cititorul, de a-l educa într-un fel sau altul pe privitor.
Dan C. Mihăilescu, binecunoscut scriitor şi realizator de emisiuni culturale TV[2], a publicat acum ceva vreme la editura „Humanitas” din Bucureşti un volum de succes intitulat „Cărţile care ne-au făcut oameni”.
Parafrazându-l, putem numi colecţia lui Constantin Falcă „Cărţile care ne prezintă oameni”, deoarece toate aceste volume „Cărăşeni de neuitat” prezintă oameni de ieri şi de azi preocupaţi de probleme cultural-literare sau ştiinţifice, prezintă oameni înzestraţi cu un anumit dar, care se exprimă într-un anumit mod şi într-un anumit domeniu. Constituie, într-adevăr, culegeri de date şi impresii, deoarece unele materiale sunt ale autorului despre oameni pe care i-a cunoscut personal, altele sunt primite de la diverşi colaboratori, iar altele sunt preluate din diverse scrieri şi lucrări. Constituie o imensă muncă de documentare.
Se cuvine să precizăm și faptul că această colecție, iată, de 40 de volume, cu apariție timp de 10 ani, n-ar fi existat dacă nu se găseau acei „oameni de bine”, oameni care să-și susțină financiar acest proiect. La început au existat mai mulți astfel de oameni, în timp s-au împuținat, dar lăudabilă este atitudinea primarilor comunei Răcășdia – Mircea Ilie Lechici și Mirco Lechici – care, de la primul volum, au susținut financiar – fiecare la vremea lui – acest proiect de suflet al celor doi fii ai satului – Constantin Falcă și Petru Ciurea. Nu în ultimul rând trebuie recunoscut și meritul editurii Eurostampa din Timişoara care a realizat toate cele 40 de cărţi, în condiţii grafice excelente.
Pentru toată această muncă, pentru toată această zbatere de a scoate la lumină oameni şi fapte de ieri şi de azi, de a oferi informaţii pertinente şi importante între frumoase coperţi ale unor volume necesare, iniţiatorii şi toţi cei care sprijină acest proiect „Cărăşeni de neuitat” merită respectul şi aprecierea noastră, a cititorilor, a beneficiarilor. Pentru că „nimic nu e mai minunat ca o carte. Tot ce omenirea a făcut, gândit sau dobândit, tot ce are şi tot ce a fost se păstrează minunat de bine în foile unei cărţi.”[3]
[1] Mircea Maliţa. Citatul apare ca motto pe coperta IV a volumului XX, 2013
[2] Realizatorul emisiunii „Omul care aduce cartea”
[3] Thomas Carlyle – citat care constituie motto-ul volumul XXII, 2013
Gabriela Șerban
uzpcarasseverin