Cuvânt la Adunarea festivă a UZPR (26 septembrie, 2019)

Stimaţi colegi,

Când domnul Doru Dinu Glăvan, preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, m-a sunat şi m-a invitat să zic şi eu două cuvinte la sărbătoarea presei româneşti din septembrie, primul meu gând a fost acela de a cita cel mai scurt discurs din istoria României, cuvintele lui Avram Iancu, adresate revoluţionarilor ardeleni. Avram Iancu a zis atât: „No, haida!”

Suntem noi, gazetarii români, într-un moment al începutului de recucerire a identităţii noastre ca uniune de creaţie şi ca uniune de conştiinţă a profesiei.

Nu, prieteni şi colegi, nu suntem o adunare de profitori ai unor legi pentru favorizaţii democraţiei fără margini din acest timp! Suntem breaslă de oameni care au slujit presa română, adevărul românesc, aşa cum a fost el, aşa cum l-a oferit istoria acestui pământ, cu falsificările ei, cu minciunile ei de propagandă politică, în regimuri diverse, dar şi cu nobleţea unei profesii care a intrat, prin talent, prin sacrificiu chiar, în istoria culturii, a literaturii, a presei româneşti, ca martor principal la procesul acestor secole tulburi.

Avem o tradiţie de care nu ne putem despărţi în niciun chip. Pentru că altfel am fi nimeni pe lume, am fi un sindicat întâmplător, am renunţa cu totul la atributul creaţiei, al bucuriei de a trăi în miezul unor evi aprinşi, cum zicea Labiş.

UZPR de astăzi chiar asta face. O legătură cu tradiţia românească a presei, cu valorile ei, prelungind spre gazetarii tineri o flacără pe care nicio cabală de doi bani, nicio diversiune politică ori de alt gen n-o pot întuneca.

UZPR este, aşa cum spuneam cu alt prilej, o casă a noastră. În care ne putem întâlni, ne putem aminti, putem judeca (pentru că avem, prin profesie, acest drept) lumea în care trăim.

Iertaţi-mă că am dilatat discursul pornit de la un citat fabulos. Dar am avut în gând, ca pe o placă de marmură albă a amintirii, numele marilor gazetari români, scriitori, patrioţi, oameni pe ale căror fapte s-a zidit o parte din istoria naţională, în frunte cu acela care a fost cel mai mare, simbolul şi apărătorul breslei noastre, Sfântul Mihai Eminescu.

Revin şi citez: „No, haida!”

 

Nicolae Dan Fruntelată/ UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.