Practic, ceea ce urmează să se întâmple joi poate fi sintetizat printr-o zicală strămoșească: eșalonul celor care ar putea să încline balanța, format din traseiști, frustrați și fripturiști ai ambelor tabere va avea de ales între ce mai poate să ofere cei aflați la putere și ceea ce pot să promită cei care vor să pună mâna pe ea. Miza se joacă în interiorul formațiunilor parlamentare, poporul beneficiar neavând deocamdată niciun cuvânt de spus. Cu atît mai mult cu cît în rândurile sale s-a înrădăcinat ideea că că nici unii nu sunt mai buni ca alții și nici nu au avut prilejul să dovedească acest lucru și că schimbarea, oricare ar fi, va înlocui niște hoți și niște mincinoși cu alții de aceeași factură, doar că mai flămânzi și mai dornici de a ieși din postul prelungit în care se află.
Teoretic, PSD-ul care a mai rămas pe poziții, ar trebui să se bucure de avantajul posibilității de a satisface legal, prin mijloacele pe care le are la îndemână, niște pretenții pe care adversarii lor nu le-ar putea onora decât cu condiția asupralicitării și al producerii unor argumente suficient de credibile că își vor putea onora ofertele.
Soarta țării – cum se spune – este așadar în mâinile câtorva aleși care vor trebui să cântărească foarte bine ceea ce au și ceea ce pot avea. Nu stă nici în propaganda deșănțată la care se dedă un președinte exasperat de singurătate politică și nici în avertismentele unui premier care simte că îi fuge pământul de sub picioare. Ochii tuturor sunt îndreptați de pe acum spre aula Parlamentului și spre cele două urne în care se va juca alba/neagra viitorului politic al actorilor parlamentari care vor scrie din mers scenariul piesei (dramă sau tragedie, cum vreți să o luați) în care joacă.
Va fi o sală din care vor lipsi cei pe a căror decizie Puterea poate să conteze și vor fi prezenți, alături de cei hotărâți să își facă propriul joc cei din masa critică care urmează să producă detonarea.
Una mică, e drept, dar esențială în jocul acesta democratic care privește în special binele celor în cauză, decât acela al celor în numele cărora guvernează sau promit să guverneze.
Octavian Andronic / UZPR