default-logo
BREAKING NEWS
Agențiile de presă din Europa, decise să învingă presiunea războiului şi dezinformarea Membrii Alianţei Europene a Agenţiilor de Presă (EANA), reuniţi la conferinţa cu tema „Realitate şi ficţiune în timpul războiului şi al pandemiei de COVID-19”, desfăşurată la Sarajevo, au discutat despre posibile soluţii la criza informaţională în contextul actual, în care societatea este sub presiunea războiului, coronavirusului şi dezinformării. Clemens Pig, preşedintele EANA şi CEO al agenţiei de presă din Austria APA, a spus în deschiderea conferinţei că „orice război, încă de la început, este şi un război al informaţiei”. El s-a declarat optimist, exprimându-şi încrederea că tehnologia va fi aliatul agenţiilor de presă în lupta împotriva fake news. „Tehnologia este foarte importantă pentru noi şi pentru evoluţie, dar şi pentru verificarea ştirilor şi combaterea fake news”, a subliniat şeful APA. CEO-ul Fundaţiei Thomson, Caro Kriel, a remarcat că „informaţia poate salva vieţi atunci când este adevărată, în schimb poate strica totul atunci când este greşită”. Ea a afirmat că dezinformarea în Rusia a început în 2014. La rândul său, CEO-ul agenţiei de presă germane dpa, Peter Kropsch, a punctat că presiunea economică este o ameninţare pentru presă, care, din motive financiare, ar putea deveni controlabilă, şi a adăugat că independenţa este cea mai importantă valoare pe care agenţiile de presă o au şi care trebuie păstrată. Wojtek Surmacz, preşedintele agenţiei de presă din Polonia PAP, a evidenţiat faptul că reţelele de socializare nu reprezintă surse de încredere şi că publicul ar trebui să nu confunde o sursă reală precum o agenţie de presă cu platformele de socializare. Conferinţa găzduită de agenţia de presă din Bosnia-Herţegovina FENA a beneficiat şi de un mesaj video din partea Verei Jourova, vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, care a subliniat importanţa informaţiilor verificate, acestea fiind „cea mai bună soluţie împotriva propagandei”: „Uniunea Europeană nu a făcut niciodată atât de mult pentru a proteja presa, iar asta e ceea ce democraţia ar trebui să facă. Comisia Europeană pregăteşte Actul european pentru libertatea presei […] şi creşte finanţarea pentru jurnalişti, parteneriate şi proiecte media”. La finalul conferinţei, Claudia Victoria Nicolae, directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, şi Branka Gabriela Vojvodic, directorul general al agenţiei croate de presă HINA, au semnat un acord de parteneriat între cele două agenţii privind schimbul de informaţii. EANA a fost înfiinţată la 21 august 1956, în urma unei conferinţe care a avut loc la Strasbourg. Alianţa reprezintă un forum pentru cooperare şi schimb de informaţii între agenţiile de presă europene şi cuprinde peste 30 de agenţii membre, care promovează respectarea drepturilor de autor, accesul la informaţie, dezvoltarea tehnologiei de transmitere a acesteia şi libertatea presei. AGERPRES este membră EANA din 1996.

Arta ca iluzie

Orficii spuneau că viața de pe pământ e trecătoare ca o iluzie și numai lumea de dincolo e trainică și veșnică, iar sofiștii preamăreau sensurile cuvintelor iar renumitul cuvântător Gorgias îi va personifica  puterea minunată de influențarea omului în lucrarea sa Enkomion Helenes, în traducere Elogiul Elenei.

Puterea, chiar supranaturală, a cuvântului, propietatea lui de a exprima toate sensurile gândurilor,  forța lor de convingere în toate domeniile, dar și în bine și în rău,  puterea de seducție pe care o are asupra omului, făcându-l să vadă frumosul urât și urâtul frumos, culorile invers, albul să-l facă negru și negru să-l facă alb, pe criminalul cel mai cinstit om și pe omul cinstit să-l facă criminal, și datorită elocinței avocaților, toată această magie a cuvântului își are originea  în funcția primordială a logosului ca întrupare a cosmosului, deasupra fiind Dumnezeu, care a spus că „la început a fost cuvânul”, dar și evoluția ideilor filosofice de până la Gorgias.

Ficțiunea și iluzia devine, după cum am văzut,  universul artei, unde adevărul artistic nu e totuna cu adevărul real.Astfel funcția hedonistă  a artelor, așa cum scria Dialexis, „cărora le sunt indiferente dreptatea sau nedreptatea căci creatorii nu-și desăvârșesc operele de dragul adevărului, ci pentru plăcerile oamenilor” ( Convorbiri, 3, 17).

Mă simt apropiat de sofiști și de școala eleaților când combin într-o viziune ce trece de marginile firescului, relativul cu absolutul. Această vraje a cuvintelor uneori izbăvitoare, alteori dușmănoase și otrăvitoare amăgește sufletul împingându-l într-o stare de iluzie hipnotică. La tragedia care a înflorit în secolul XVII și XVIII descoperim în nuce renumita teorie cathartică a artei, care a parcurs un drum lung și contorsionat până în present.Disputa cu privire la această funcție purificatoare a artei reflect lupta dintre caracterul ei orfic și mentalitatea apollinică a grecilor care asimilau mai greu ceea  ce era strain de concepțiile lor. În acest sens trebuie înțeleasă atitudinea lui Platon. În opoziție cu Platom, Aristotel susține teza prin care spune că arta, prin emoțiile pe care le trezește, eliberează o porțiune din fondul pasional al omului, și, deci, îl purifică, îl modelează. În Poetica, 1440 bAristotel  scrie: „Tragedia e, așadar, unitatea unei acțiuni alese și întregi, de o oarecare întindere în grai împodobit cu felurite soiuri de podoabe osebit după fiecare  din părțile ei, imitație închipuită de oameni în acțiune, “

Contactul celor doi gânditori cu orfismul e de mult stabilit: Platon s-a născut la Egina în 428 î.e.n. a călătorit foarte mult în Italia, Asia Mică, Egipt, Siracuza etc.,de unde s-a inspirit din ideile vremii, mai ales cele din spațiul mediteranian, tracic și oriental.

Aristotel care a trăit între anii 384-322 î.e.n. s-a născut la Stagira din Macedonia grecească, în arealul Traciei, se trăgea din familia Asclepiazilor. Se pune întrebarea: de ce fostul elev al lui Platon se ocupă de educația lui Alexandru fiul Regelui Filip al Macedoniei?

La cursurile celor doi se preda filosofis și exercițile fizice. Ritualul inițiatic este evident șim prin scrierile acroamatice care erau incifrate și nu erau destinate decât celor ce le-au audiat. Auditorii, după cum au lăsat în scris Aulus Gellius modul de învățătură aristotelic în Nopțile atice erau selecționați după severe reguli de magistru.

În aceste rânduri nu am dorit să fac o exegeză asupra ideii de inițiere și purificare prin artă în gândirea europeană și românească.Milton, Lessing, Schiller, Kant, Schopenhauer, Berguson, Bremond, Freud, Croce, Luckace, și la români Vianu, D.M. Pippidi, Raoul Teodorescu și mulți alții au analizat și nuanțat funcția cathartică a tragediei, comediei, poeziei și artei în general, ca efect, permanență și condiție a plăsmurii umane.

 Al. Florin Țene / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.