Dacă ținem seama de faptul că ne găsim în era celei de-a patra revoluții industriale (Revoluția 4.0), a cărei definire este aproape imposibilă fără folosirea unor termeni precum sisteme cyber-fizice sau cloud computing, inovaţia tehnologică este esenţială pentru viitorul omenirii. Mai precis, este vorba despre o revoluție a rețelelor, a platformelor, a oamenilor și a tehnologiei digitale. Epoca în care trăim, denumită şi era informațională sau era digitală, este caracterizată de capacitatea oamenilor de a transmite informaţie, fără restricții, și de a avea acces la informație. Graţie digitalizării, fiecare poate obţine informaţii asupra evenimentelor, în timp real, şi fără intermediar.
Ne aflăm într-un moment în care societatea se schimbă, digitalizarea serviciilor devine obligatorie, iar cine nu va reuși să-și găsească identitatea în această nouă realitate socială, va dispărea. În următorii ani, va fi o selecție în care publicul va alege doar acele instituții care au înţeles cum să folosească noile canale de comunicare și să le ofere, în cel mai eficient mod, informațiile de care au nevoie.
Jurnalistica a devenit un element indispensabil al vieţii cotidiene. Dacă, într-o bună zi, aceasta ar dispărea, lumea ar fi derutată. Jurnaliștii – formatori ai opiniei publice – au un rol esențial în difuzarea unei agende publice, privind noutățile de zi cu zi. Ei difuzează informații din cele mai diverse domenii de activitate (culturală, politică, economică, socială etc.), ei comunică fapte, evenimente (știrea, reportajul, interviul), ei comunică idei (articolul, eseul). Cu alte cuvinte, jurnaliștii se ocupă de cercetarea, analiza și comunicarea știrilor și informațiilor publice prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă (TV, radio, ziare, reviste) și al altor canale media (online). Datoria principală, indiferent de tipul de jurnalism practicat, este informarea corectă a publicului. A fi jurnalist înseamnă a fi mereu conectat la ceea ce se întâmplă în lume.
În ultima perioadă, a luat amploare jurnalismul online. Acesta prezintă avantaje economice şi ecologice, prin faptul că jurnalismul online nu se tipăreşte, ci se păstrează într-un format virtual. Jurnalismul online înseamnă, de asemenea, un mod diferit de tratare a informaţiei şi un mod diferit de organizare a conţinutului. Câteva dintre trăsăturile care disting jurnalismul online de cel tradiţional au fost subliniate de Mike Ward în cartea sa Journalism Online. Structura nonlineară, link-urile, elementele care stimulează interactivitatea, sunt câteva dintre atributele principale care disting media online de alte tipuri de jurnalism. Printre caracteristicile jurnalismului online se numără caracterul său imediat, posibilităţile multiple de punere în pagină, folosirea elementelor multimedia, platformele flexibile de distribuţie, arhivarea, construcţia şi receptarea nonlineară a conţinutului, interactivitatea şi existenţa link-urilor. În presa scrisă,
jurnaliştii se confruntă cu limitele impuse de numărul limitat de pagini şi de spaţiul alocat fiecărui domeniu şi articol. În radio şi televiziune, timpul este factorul limitator.
În presa online, paginile web sunt legate între ele, dar pot fi citite şi independent, ceea ce, potrivit lui Mike Ward, măreşte cantitatea şi lărgeşte aria conţinutului informativ, precum şi
potenţiala audienţă. Internetul permite, de asemenea, difuzarea informaţiei în diferite moduri. Articolele pot fi publicate în pagina Web, trimise prin e-mail, în cadrul unui newsletter
electronic, expediate către un telefon mobil sau incluse într-o bază de date în care pot
fi căutate după cuvinte-cheie. Internetul permite ca textul, elementele audio şi video să fie combinate într-un mediu unic. Spre exemplu, poţi auzi relatarea martorului la un eveniment, în timp ce citeşti ştirea jurnalistului.
Spre deosebire de cititorii presei tradiţionale (pe hârtie), utilizatorii site-urilor de ştiri pot consulta articolele publicate anterior, care sunt disponibile, iar articolele la zi pot conţine link-uri către materialele relevante, care există deja în arhivă. Cei care, de multe ori, au pierdut timp preţios într-o bibliotecă sau arhivă, în căutarea unei informaţii, vor aprecia această trăsătură a Internetului.
Un alt avantaj al Internetului este faptul că permite utilizatorului să interacţioneze cu furnizorul informaţiei (spre exemplu prin e-mailuri trimise jurnaliştilor, în care cititorii oferă propria lor perspectivă asupra articolelor sau chiar inserează noi informaţii). Utilizatorii au, de asemenea, posibilitatea de a comunica între ei, prin pagini de mesaje de la cititori sau forumuri virtuale, unde pot discuta pe marginea articolelor şi reacţiona la ceea ce scriu jurnaliştii.
Doina DRĂGUŢ
Revista UZP nr. 21/2021